Descoperire impresionantă sub scoarţa de praf de pe Marte

Gheţarii au fost descoperiţi în două lanţuri muntoase de pe Marte – unul la jumătatea emisferei nordice, altul la jumătatea celei sudice. Datele transmise prin radar, colectate de sateliţii care se află pe orbita marţiană, combinate cu modelele computerizate de simulare a ciclului gheţurilor au arătat faptul că această planetă deţine aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de apă, rămasă captivă în blocuri de gheaţă, potrivit unui studiu publicat în ediţia din această săptămână a revistei Geophysical Research Letter.

„Gheaţa de la jumătatea unei emisfere reprezintă un important rezervor de apă pentru Marte”, a declarat Nanna Bjornholt Karlsson, cercetătoare la Institutul Neils Bohr din cadrul Universităţii Copenhaga din Danemarca.

• Ucrainenii au anunțat „o altă lovitură pentru complexul militar-industrial al Rusiei”
• Cresc prețurile la abonamentele pe platforma X

Oamenii de ştiinţă încearcă de foarte multă vreme să înţeleagă felul în care Marte s-a transformat dintr-o planetă caldă, umedă, probabil asemănătoare cu Terra, în istoria ei timpurie, în planeta rece, uscată şi deşertică din zilele noastre.

În urmă cu câteva miliarde de ani, Marte, care este lipsită de un câmp magnetic protector, şi-a pierdut aproape întreaga atmosferă. Mai multe studii sunt în prezent în derulare şi încearcă să calculeze cantitatea de apă care a dispărut în acel moment de pe Marte şi cantitatea de apă rămasă blocată în depozitele de gheaţă subterane.

„Presiunea atmosferică de pe Marte este atât de scăzută, încât gheaţa pur şi simplu se evaporă şi devine abur”, a precizat acelaşi institut danez.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că gheţarii marţieni au rămas intacţi până în zilele noastre datorită faptului că sunt acoperiţi cu un strat gros de praf.

Pe lângă dovezile care au demonstrat deja existenţa pe Marte a unor văi de râuri, izvoare şi minerale hidratate, oamenii de ştiinţă care studiază anumite molecule cu rol de marker din atmosfera marţiană au ajuns, luna trecută, la concluzia că această planetă a avut probabil în trecutul ei un ocean cu o adâncime de peste 1,6 kilometri şi care acoperea mai mult de jumătate din emisfera ei nordică. Marte a pierdut de-a lungul istoriei circa 87% din cantitatea ei totală de apă, spun autorii acestui studiu.

În prezent, cele mai mari rezervoare de apă cunoscute de pe Marte se află în calotele ei polare.