„Studiul nostru arată că mersul vioi poate fi utilizat ca o strategie eficientă pentru a reduce poftele alimentare de moment”, a spus Adrian Meule, profesor de psihologie la Universitatea Rurh din oraşul german Bochum, care nu a participat însă la această cercetare.
Exerciţiile fizice ar putea genera o anumită stimulare cognitivă care interferează cu gândurile despre poftele alimentare. Disciplina unor plimbări regulate, efectuate pentru a înfrâna pofta după un anumit aliment, ar putea ameliora la rândul ei capacitatea persoanelor supraponderale de a face alegeri alimentare sănătoase şi de a respecta apoi acele alegeri.
Pe plan mondial, aproape 2 miliarde de adulţi sunt supraponderali sau obezi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Greutatea în exces duce la creşterea riscului de deces prematur, afecţiuni respiratorii, boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, fracturi osoase şi afecţiuni mintale.
Studiul, coordonat de Larissa Ledochowski de la Universitatea Innsbruck din Austria, a examinat impactul avut de mersul pe banda de alergare, timp de 15 minute, asupra poftei de dulciuri, în rândul unui grup de 47 de persoane supraponderale, a căror vârstă medie a fost de 28 de ani.
Pentru a creşte pofta de dulciuri, participanţii au fost rugaţi să evite să mănânce astfel de alimente timp de trei zile înainte de debutul studiului. De asemenea, ei au fost rugaţi să ţină post, să bea doar apă şi să evite să facă exerciţii fizice cu două ore înainte de fiecare şedinţă de intervievare.
Apoi, în cadrul antrenamentelor fizice, anumiţi participanţi şi-au făcut încălzirea mergând lent vreme de 2 minute pe banda de alergare şi apoi să meargă timp de 15 minute într-un ritm suficient de alert pentru a prinde un autobuz, dar nu atât de rapid încât să îşi piardă suflul.
Alţi participanţi, în locul exerciţiilor fizice, au fost rugaţi să aştepte, pasivi, vreme de 15 minute, fără să facă nimic.
După ce au făcut sport sau au stat degeaba, toţi participanţii au rămas tăcuţi vreme de cinci minute. Apoi, ei au făcut un test computerizat, conceput pentru a creşte stimularea psihologică şi stresul. Apoi, au fost invitaţi să desfacă o bomboană şi să o ţină în mână fără să o mănânce.
Pe parcursul testului, participanţii au fost întrebaţi de şapte ori în legătură cu intensitatea poftei lor de dulciuri şi despre stresul acumulat.
Cei care au făcut exerciţii fizice au prezentat un nivel considerabil mai redus în ceea ce priveşte pofta de dulciuri, în comparaţie cu participanţii care nu au urcat pe banda de alergare.