Home » D:News » O teorie veche, demontată de oamenii de ştiinţă

O teorie veche, demontată de oamenii de ştiinţă

O teorie veche, demontată de oamenii de ştiinţă
Publicat: 01.04.2015
Un studiu efectuat asupra a 140.000 de embrioni umani contrazice teoria potrivit căreia masculii sunt mai vulnerabili şi sugerează că rata de mortalitate în rândul embrionilor feminini este mai mare per total, informează theguardian.com.

Embrionii de sex feminin sunt mai predispuşi la deces în timpul sarcinii, susţin cercetătorii, contrazicând o teorie veche potrivit căreia embrionii de sex masculin sunt mai vulnerabili în primele luni de viaţă.

Până în prezent, ipoteza „masculului fragil” a fost acceptată pe scară largă şi se considera că embrionii de sex feminin sunt mai rezistenţi şi mai puţin predispuşi la a suferi de probleme de sănătate fatale sau de malformaţii genetice în perioada în care se află în uter.

Cel mai recent studiu sugerează că ipoteza „embrionului feminin fragil” este cea adevărată, iar, dacă datele vor fi confirmate, o largă varietate de cercetări academice vor fi subminate, diferitele provocări la care sunt supuşi embrionii feminini şi masculini în primele faze de dezvoltare fiind puse într-o nouă lumină.

„Acesta este un bun exemplu de idee ştiinţifică ce s-a bucurat de o largă circulaţie în mediul academic, dar ale cărei baze empirice erau ambigue. Ajunge în manuale şi apoi devină «virală». Nimeni nu a spus «hai să-i dăm de capăt acestei chestii»”, a declarat Steven Orzack, cercetător în biologie la Fresh Pond Research Institute din Cambridge, în statul american Massachusetts.

În condiţii normale, datele privind numărul de băieţi şi fete născute arată un uşor avantaj pentru sexul masculin, cu circa 103-105 băieţi la fiecare o sută de fete, fără vreo intervenţie artificială.

Oamenii de ştiinţă au explicat acest avantaj, în trecut, sugerând că sunt concepuţi mai mulţi băieţi decât fete. De asemenea, se credea că mai mulţi embrioni de sex masculin mor în primele stadii de dezvoltare, ideea fiind bazată pe observaţiile potrivit cărora mai mulţi băieţi erau subiectul unor sarcini pierdute sau se năşteau morţi în ultimul trimestru al sarcinii.

Mai multe motive pentru care ar fi concepuţi mai mulţi băieţi au fost luate în considerare, inclusiv unul potrivit căruia spermatozoizii care conţin cromozomul Y ar înota mai rapid decât cei „feminini”.

Totodată, concluziile noului studiu ridică întrebări referitoare la tendinţele demografice, precum creşterea numărului de fetiţe născute după perioade de criză alimentară sau un număr mai mare de băieţi născuţi în perioadele de război.

Rezultatele sunt bazate pe o evaluare a ratelor mortalităţii privind sute de mii de embrioni masculini şi femini, în perioada de la o săptămână după concepere până la naştere.

Studiul, care a fost publicat în revista PNAS, arată că, deşi fetuşii de sex masculin sunt mai predispuşi la a muri în ultimele luni de sarcină, rata mortalităţii per total este mai mare în cazul celor de sex feminin.

Savanţii au analizat soarta a circa 140.000 de embrioni, concepuţi fie in vitro, fie cu ajutorul altor tehnologii de reproducere asistată, pentru a cerceta mortalitatea din primele zile de după concepere. Sexul embrionilor a fost înregistrat în momentul în care aceştia au fost testaţi privind malformaţiile genetice, deşi în multe cazuri părinţilor nu le-a fost comunicat dacă vor avea un băiat sau o fetiţă.

Datele obţinute au arătat că embrionii de sex masculin prezentau un risc mai mare de dezvoltare anormală şi că mulţi dintre aceştia mureau la o săptămână sau două după concepere, ceea ce înseamnă că, în primele stadii, sarcinile par să favorizeze sexul feminin.

Informaţii colectate cu ajutorul a aproximativ 800.000 de amniocenteze au arătat că, între săptămânile a zecea şi a 15-a, mult mai multe sarcini cu embrioni feminini sunt pierdute. În cel de-al treilea trimestru de sarcină, mortalitatea feminină este puţin mai scăzută decât în cazul embrionilor de sex masculin, dar acest lucru nu compensează diferenţele calculate per total, potrivit studiului.

Rezultatele sugerează că ar putea fi vorba de perioade de vulnerabilitate diferite în timpul dezvoltării intrauterine, pentru băieţi şi fete, ceea ce în viitor ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine unele dintre cauzele pierderii sarcinilor şi ale decesului copiilor la naştere.

Embrionii de sex feminin ar putea prezenta un risc mai crescut din cauza modului în care cromozomii X sunt inactivaţi în interiorul celulelor, au spus cercetătorii. Embrionii de sex feminin au doi cromozomi X, dar unul dintre ei este „dezactivat” aleatoriu în fiecare celulă, lăsând doar unul cu gene active. Totuşi, uneori acest proces devine dezechilibrat şi unul dintre cromozomii X începe să devină dominant în toate celulele organismului. Dacă există probleme genetice în cadrul acestui cromozom dominant, acest lucru poate duce la probleme de sănătate fatale.

Descoperirile au şanse mici de a fi utilizate pentru selectarea artificială a sexului viitorului copil, practică ce a devenit foarte răspândită în unele părţi ale lumii, au spus savanţii.

„Ceea ce se întâmplă în India şi China din punct de vedere al dezechilibrului major referitor la proporţia sexelor nu are nimic de-a face cu proporţiile naturale. În mod clar în lume se întâmplă astfel de lucruri şi nu este deloc un lucru bun”, a declarat Steven Orzack.

SURSA: The Guardian

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mega-evenimentul care ar fi reumplut Marea Mediterană în urmă cu 5 milioane de ani
Mega-evenimentul care ar fi reumplut Marea Mediterană în urmă cu 5 milioane de ani
Cele mai frecvente greșeli în timpul examenelor de matematică și cum să le eviți (P)
Cele mai frecvente greșeli în timpul examenelor de matematică și cum să le eviți (P)
De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi analize!
De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi analize!
102 ani mai târziu, Nosferatu de atunci și Nosferatu de acum
102 ani mai târziu, Nosferatu de atunci și Nosferatu de acum
Robert Eggers, regizorul filmului Nosferatu. „Cu cât încerci mai mult să te îndepărtezi de întuneric, cu atât mai mult întunericul este chiar în spatele tău”
Robert Eggers, regizorul filmului Nosferatu. „Cu cât încerci mai mult să te îndepărtezi de întuneric, cu atât mai ...
Primul chatbot din lume, ELIZA, a fost „reînviat” folosind cod vechi de 60 de ani
Primul chatbot din lume, ELIZA, a fost „reînviat” folosind cod vechi de 60 de ani
Este oficial: un sondaj global confirmă că lumea are încredere în știință!
Este oficial: un sondaj global confirmă că lumea are încredere în știință!
Test de cultură generală. Care este cel mai scump lichid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai scump lichid din lume?
„Majoronul”, particula bizară care ar putea explica cele mai mari mistere ale Universului
„Majoronul”, particula bizară care ar putea explica cele mai mari mistere ale Universului
O pisică a avut parte de voiajul vieții sale după ce a fost uitată în cala unui avion
O pisică a avut parte de voiajul vieții sale după ce a fost uitată în cala unui avion
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
OpenAI şi SoftBank își unesc forțele într-un proiect masiv de infrastructură pentru inteligenţa artificială
OpenAI şi SoftBank își unesc forțele într-un proiect masiv de infrastructură pentru inteligenţa artificială
Doar jumătate de felie de bacon pe zi poate crește riscul de demență
Doar jumătate de felie de bacon pe zi poate crește riscul de demență
„Victorie monumentală” pentru Prințul Harry împotriva tabloidelor din Marea Britanie
„Victorie monumentală” pentru Prințul Harry împotriva tabloidelor din Marea Britanie
Primul oraș european care testează taxiuri cu mașini autonome
Primul oraș european care testează taxiuri cu mașini autonome
Este adevărat că oamenii preistorici au trăit în peșteri?
Este adevărat că oamenii preistorici au trăit în peșteri?
De ce, în timpul „miliardului plictisitor”, Pământul nu a avut munți?
De ce, în timpul „miliardului plictisitor”, Pământul nu a avut munți?
Iată cum furnicile ar putea rezolva problemele traficului urban
Iată cum furnicile ar putea rezolva problemele traficului urban