În urmă cu 56 de ani înceta din viaţă, în circumstanţe suspecte, primul om care a ajuns în spaţiu

Iuri Gagarin a fost ales în anii ’60 de către puterea de la Moscova pentru a întruchipa „noul om sovietic”, în principal datorită provenienţei sale modeste.

• Clara Barton, creatoarea Crucii Roșii Americane. „Mi-aș dori doar să pot lucra pentru un scop anume”
• Test de cultură generală. Câte laturi are Marea Piramidă din Giza?

Născut în martie 1934, într-un sat din apropiere de Smolensk, după o copilărie dificilă, marcată de război şi de ocupaţia nazistă, Gagarin s-a pregătit iniţial pentru a deveni muncitor metalurgist.

„Parcursul lui semăna cu cel al câtorva milioane dintre concetăţenii săi”, a declarat Lev Danilkin, autorul unei biografii a celebrului cosmonaut sovietic, lansată săptămâna trecută.

Pasionat de aviaţie, tânărul Gagarin a fost recrutat într-o şcoală militară din Orenburg şi a pilotat pentru prima oară un avion în anul 1955.

Misterul morţii lui Iuri Gagarin, primul om în spaţiu, a fost rezolvat după 45 de ani

Într-o zi de toamnă, în 1959, când o comisie specială a selecţionat câţiva voluntari pentru a pilota „un nou tip de avion”, statura lui modestă – Gagarin avea o înălţime de circa 160 de centimetri – i-a fost favorabilă. Douăzeci de candidaţi au început un program special de antrenament timp de un an, într-un centru secret din Moscova. Pe parcurs, dintre ei au rămas doar 12, iar apoi doar şase – printre care se afla şi Gagarin.

El întruchipa arhetipul noului cetăţean rus, atât de promovat de propaganda sovietică.

Iuri Gagarin şi-a atras simpatia colegilor şi mai ales pe cea a constructorului Serghei Korolev, considerat părintele astronauticii sovietice.

În 1961, Gagarin a fost desemnat pentru a efectua primul zbor al unui om în spaţiu, programat a avea loc pe 12 aprilie. Pe atunci, Gagarin avea 27 de ani şi era căsătorit cu Valentina, o infirmieră care tocmai o născuse pe a doua fiică a cuplului. Misiunea lui era periculoasă: dintre cei 48 de câini trimişi de URSS în spaţiu, 20 pieriseră.

Primit cu triumf în lumea întreagă, Gagarin a îndeplinit la perfecţie şi cea de-a doua lui misiune, afişând, potrivit mărturiilor vremii, o simplitate dezarmantă. Astfel, cu ocazia unui dineu oficial, cosmonautul rus a cucerit-o pe regina Marii Britanii, mărturisindu-i, zâmbind, că nu ştia ce furculiţă trebuia să aleagă.

Gagarin a fost însă mai mult decât atât: eroul naţional, căruia i-au fost promise toate privilegiile, petrecea ore întregi la telefon pentru a obţine anumite medicamente, un loc într-un spital sau bilete la celebrul teatru Balşoi din Moscova, pentru numeroşii lui prieteni.

Pe 27 martie 1968, la comanda unui mic avion de antrenament, Gagarin s-a prăbuşit la nord-est de Moscova, în circumstanţe rămase neelucidate pentru o lungă perioadă de timp, dosarul accidentului său fiind clasat cu eticheta „secret de stat”.

Descoperă vă prezintă semnificaţiile zilei de 27 martie:

1697 – Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, a acceptat Unirea cu Roma pe baza celor patru puncte: recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei purgatoriului şi a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împşrtşirea cu azimş, în schimbul păstrării ritului, a egalităţii în drepturi cetăţenesti depline.

1776 – Înfiinţarea ’’Balşoi Teatr’’ (’’Teatrul Mare’’) la Moscova, în timpul ţarinei Ecaterina II.

1794 – Guvernul american decide înfiinţarea marinei militare (US Navy).

1845 – S-a născut Wilhelm Roentgen, primul laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1901).

1848 – Adunarea politică de la Iaşi adoptă “Petiţiunea – proclamaţiune a boierilor şi notabililor moldoveni” care a marcat începutul mişcării revoluţionare din Moldova.

1863 – S-a născut Sir Henry Royce, fondatorul companiei de automobile “Rolls-Royce” (m.1933).

1871 – S-a născut romancierul şi eseistul german Heinrich Mann.

1879 – Prin decret regal Societatea Academică Română a fost transformată în Academia Română.

1899 – Fizicianul Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia şi Franţa.

1918 – Basarabia se uneşte cu Regatul României, după 106 ani de dominaţie ţaristă.

1918 – A încetat din viaţă scriitorul american Henry Adams (n. 1838).

1927 – S-a născut la Baku violencelistul rus Mstislav Rostropovici.

1931 – S-a născut ing. Virgiliu Constantinescu, preşedinte al Academiei Române (1994-1998).

1942 – S-a născut în Anglia actorul Michael York, actualmente rezident în California.

1947 – S-a născut Alexandru Papilian, prozator stabilit în Franţa din anul 1985.

1971 – S-a născut pilotul britanic de formula 1 David Coulthard.

1990 – Începe să funcţioneze postul american TV ”Marti”, ale cărei emisiuni propagandistice sînt destinate Cubei comuniste.

1992 – A avut loc a treia Convenţie Naţională a Frontului Salvării Naţionale, care a adoptat moţiunea „Viitorul – azi” şi l-a ales pe Petre Roman în funcţia de preşedinte al partidului.

1993 – Jiang Zemin este ales preşedinte al R.P. Chineze.

1995 – A avut loc atentatul terorist din metroul din Tokio, organizat de secta Aum, soldat cu 12 morţi şi circa 5.000 de răniţi, considerat primul atentat terorist cu armă chimică în lume.

1997 – S-au deschis lucrările celei de-a treia ediţii a Forumului Crans-Montana pentru România.

1997 – Catastrofa aeriană din insula Tenerife: două jumbo jeturi se ciocnesc deasupra acestei insule din arhipeleagul Canarelor, accidentul soldîndu-se cu 583 de morţi.

1998 – A încetat din viaţă Porsche, fondatorul companiei de automobile Porsche (n.1909).

1999 – Un număr de 19 state membre ale Consiliului Europei, printre care şi România, au semnat Convenţia penală privind corupţia.

2000 – Premierii României şi Bulgariei au semnat un protocol de reglare a datoriilor reciproce din epoca fostului CAER, valoarea creanţelor româneşti ridicîndu-se la 201.000 dolari.

2000 – A încetat din viaţă regizorul Paul Călinescu (n.1902), pionier al cinematografiei româneşti.

2006 – A încetat din viaţă Mielu Zlate, psiholog de seamă, a contribuit la constituirea Şcolii româneşti de psihologie şi la impunerea psihologiei alături de celelalte ştiinţe academice. (n. 2 iunie 1937).

2006 – A încetat din viaţă renumitul scriitor polonez Stanislaw Lem, cunoscut mai ales ca autor a numeroase cărţi ştiinţifico-fantastice, între care ”Solaris” şi ”Omul de pe Marte”. Cea mai bună lucrare a sa, „Solaris”, a fost ecranizată de două ori, în 1972 şi în 2002. (n. 1921).

2008 – A murit lingvistul George Pruteanu, profesor universitar, politician, critic literar, colaborator al mai multor publicaţii şi realizator al unor programe despre folosirea corectă a limbii române.

Sursă: Mediafax