Ştiaţi că o persoană care are o pisică îşi reduce semnificativ riscul de a face infarct? Aceasta este concluzia unui studiu desfăşurat pe parcursul a 10 ani, la University of Minnesota’s Stroke Institute, la care au luat parte peste 4.000 de americani.
După această perioadă de 10 ani, proprietarii de pisici au prezentat un risc cu 30% mai scăzut de a deceda în urma unui atac de cord, în comparaţie cu persoanele care nu aveau pisici. Cum se explică acest fapt? Pisicile ajută la normalizarea pulsului, la reducerea nivelului de stres şi a tensiunii arteriale. În plus, pisicile „sunt vinovate” de la eliberarea de oxitocină în creier.
Oxitocina este denumită şi hormonul dragostei şi al ataşamentului, toate manifestarile de tandreţe, mângâierile, îmbrăţişările, vorbele afectuoase determină creşterea cantităţii acest hormon, care are un efect vindecător nesperat asupra trupului.
De asemenea, atunci când cineva se joacă cu o pisică, creierul acestuia secretă serotonină şi dopamină, care reduc stresul şi induc organismul într-o stare de armonie, stabilizând în acelaşi timp sistemul imunitar.
Studiile au mai arătat şi că:
Proprietarii de pisicii sunt mai puţin predispuşi la depresie.
Prietenii pisicilor au un nivel mai scăzut al colesterolului şi trigliceridelor.
Cei care au suferit un atac de cord trăiesc mai mult dacă au în casă o pisică.
În plus, torsul pisicii are puteri terapeutice. Conform unui articol publicat în Scientific American, pisicile torc cu o frecvenţă între 25 şi 150 hertzi, iar acest sunet poate ajuta la refacerea densităţii osoase şi a nivelului de energie.
S-ar putea să observaţi că, după ce pisica s-a aşezat pe pieptul dumneavoastră, torcând harnică, vă simţiţi brusc revigorat. Asta pentru că frecvenţa torsului pisicii efectiv vă vindecă celulele din organism.