Capsula Dragon a companiei SpaceX s-a desprins de ISS şi a amerizat în Oceanul Pacific

Capsula Dragon s-a desprins de ISS la ora 19.00 GMT pentru a-şi începe călătoria de întoarcere spre Terra, pe pilot automat, fiind frânată de trei paraşute uriaşe în ultima parte a coborârii sale. Capsula a amerizat cu succes în largul statului mexican Baja California.

Dragon are la bord diverse echipamente, reziduuri de pe ISS şi rezultatele unor experimente ştiinţifice realizate la bordul staţiei în condiţii de microgravitaţie.

• Afirmație rară din partea unui fost oficial de la Pentagon. Ce a dezvăluit despre o fotografie…
• ANM anunță temperaturi anormale pentru luna noiembrie

Capsula a readus pe Terra şi două costume de astronaut care au prezentat câteva probleme tehnice, iar NASA a dorit ca acestea să fie inspectate de fabricantul lor, compania United Technologies, înainte de a putea fi utilizate din nou de astronauţii de pe ISS.

Dragon s-a conectat cu avanpostul orbital pe 12 ianuarie şi a livrat la bordul staţiei 2,2 tone de provizii şi materiale necesare unor experimente ştiinţifice.

Aceasta a fost cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuată de compania privată SpaceX pentru NASA, dintre cele 12 care au fost prevăzute în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.

SpaceX a lansat capsula Dragon pe 10 ianuarie cu ajutorul unei rachete Falcon 9, de la baza Cape Canaveral din Florida şi a încercat cu acea ocazie, pentru prima dată în istorie, dar fără succes, să recupereze primul etaj al lansatorului, pe o barjă plasată în Oceanul Atlantic.

Firma californiană a încercat din nou, marţi, 10 februarie, să recupereze din ocean primul etaj al unei rachete Falcon 9 cu ocazia unei alte lansări, a unui satelit de previzionare a vânturilor solare şi de monitorizare a Terrei.

Însă vânturile de altitudine extrem de puternice au determinat SpaceX să amâne cu 24 de ore lansarea respectivă şi noua sa tentativă de recuperare a unui etaj din lansatorul Falcon 9 cu ajutorul unei platforme care pluteşte la 600 de kilometri în largul oraşului Jacksonville din Florida.

SpaceX a amânat deja de două ori această lansare – prima dată duminică, din cauza defectării unui radar, şi a doua, luni, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Compania SpaceX va face o nouă tentativă de lansare miercuri, la ora 23.00 GMT.

După ce se va separa de al doilea etaj, la 165 de secunde după decolare, primul etaj al lansatorului Falcon 9 va atinge o altitudine maximală de 130 de kilometri şi îşi va începe apoi reintrarea în atmosferă.

Apoi, îşi va porni motoarele cu propulsie inversată de două ori, pentru a-şi frâna coborârea, a doua oară chiar înainte de a ameriza, când viteza sa va fi de doar câteva sute de metri pe secundă.

Miliardarul Elon Musk, fondatorul şi CEO-ul companiei SpaceX, a declarat duminică pe Twitter că revenirea acestui vehicul spaţial din atmosferă va fi „mult mai dificilă de această dată, pentru că este vorba de o misiune în spaţiul îndepărtat”.

„Viteza va fi de două ori mai mare, iar căldura generată de forţa de frecare va fi de patru ori mai ridicată”, a explicat el.

Dacă SpaceX va putea să recupereze primul etaj al lansatorului său pentru a-l reutiliza, acest fapt i-ar reduce costurile de lansare şi ar revoluţiona sectorul plasărilor sateliţilor pe orbită, în care compania americană se află în competiţie cu liderul mondial din acest domeniu, compania franceză Arianespace.

În ceea ce priveşte satelitul de previzionare a vânturilor solare şi a ejecţiilor de masă coronală solare, înzestrat şi cu instrumente de monitorizare a Terrei, acesta se va separa de al doilea etaj al lansatorului la 35 de minute după lansare şi se va plasa, după 110 zile, în punctul Lagrange 1, un loc stabil din spaţiu, aflat la 1,5 milioane de kilometri de Terra.

Satelitul, denumit „Deep Space Climate Observatory”, reprezintă fructul unei misiuni comune, în valoare de 340 milioane de dolari, realizată de NASA, National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) şi United States Air Force.

Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.

Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, funcţionarea ISS era prevăzută până în 2020.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Sursa: MEDIAFAX