Coralii din Marea Barieră vor fi modificaţi genetic pentru a se putea adapta la schimbarea climei

Agenţia de cercetare marină a guvernului australian intenţionează să modifice din punct de vedere genetic mai multe specii de coral pentru a ajuta aceste animale să reziste mai bine creşterii temperaturii apei, în condiţiile în care modelele computerizate arată că aria de răspândire a acestor organisme în regiunea Marii Bariere de Corali s-ar putea reduce la sub 10% din cât este în prezent, dacă temperatura apei continuă să crească.

Cercetătorii de la Institutul Australian de Ştiinţe Marine şi cei de la Institutul de Biologie Marină din Hawaii vor să afle cum ar putea ajuta „evoluţia asistată” în cazul coralilor care au nevoie de o adaptare mai rapidă la schimbările climatice. Aceste studii sunt printre primele utilizări ale modificărilor genetice în scopuri de conservare, non-comerciale.

Un studiu referitor la viitorul recifelor, folosind date colectate în ultimii zece ani, a arătat că există „o probabilitate foarte mare” ca răspândirea coralilor să scadă sub 10% din nivelul actual, aceste animale urmând a fi înlocuite de bureţi şi alge, pe măsură ce temeraturile oceanice cresc.

Acest lucru ar duce Marea Barieră de Corali dincolo de situaţia considerată de alte studii drept moment de cotitură, când capacitatea recifului de a se regenera şi creşte va fi pusă serios în pericol.

O reducere a acoperirii coralilor ar putea apărea la creşterea cu 1-2 grade Celsius a temperaturii apei din regiune, recifele confruntându-se deja cu mari probleme din cauza poluării şi pescuitului excesiv.

Savanţii avertizează că nu se va putea evita creşterea temperaturii apei oceanului cu 1-2 grade Celsius, ţinând cont de nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Marea Barieră de Corali a fost unul dintre recifele cele mai curate la nivel global, dar în utimii ani a suferit un declin, care va continua dacă nu se ia nicio măsură”, a declarat Jennifer Cooper, cercetătoare şi doctorandă la James Cook University.

Scopul noilor studii este de a găsi metode de a ajuta reciful să reziste ratei crescute de încălzire şi de acidifiere a apei oceanului.

Cercetătorii de la institutul australian din Townsville, Queensland, au recoltat mai multe tipuri de coral cu puţin timp înainte de momentul reproducerii anuale şi au folosit tehnici de fertilizare in vitro pentru a crea hibrizi din mai multe specii.

Coralii din zona centrală a Marii Bariere au fost încrucişaţi cu corali din regiunile sudice, mai reci, ale recifului, pentru a vedea dacă hibrizii rezultaţi vor fi mai rezistenţi la creşterea temperaturii apei.

Cercetătorii vor să vadă dacă pot modifica şi comunităţile microbiale, algele care trăiesc în ţesutul coralilor, pentru a se adapta mai bine la schimbările climatice.

Oamenii de ştiinţă speră ca studiul să ajute la accelerarea procesului evoluţionar astfel încât coralii să poată face faţă ratei fără precedent de înclăzire a apei oceanului.

Deşi aceste animale se pot adapta unor temperaturi diferite, de obicei durează mii de ani să evolueze în cadrul unui mediu acvatic ale cărui condiţii climatice se schimbă gradual.

„Putem crea diversitate genetică şi noi variaţii genetice şi apoi lăsăm selecţia naturală să-şi facă treaba. Încercăm să grăbim procesul care are loc în natură, pentru a ajuta coralii să reziste mai bine.

Acest lucru este posibil teoretic”, a declarat Madeleine van Oppen, cercetătoare principală la Institutul marin australian, care a precizat că studiile vor dura cinci ani, pentru a vedea care manipulări genetice funcţionează cel mai bine.

Pe de altă parte, comitetul UNESCO va decide în luna iunie dacă va include sau nu Marea Barieră de Corali pe lista siturilor aflate ” în pericol”.

Guvernul australian a transmis luni un raport către UNESCO în care susţine că includerea recifului pe lista amintită nu este justificată, datorită eforturilor sale de a opri declinul Marii Bariere de Corali.

Marea Barieră de Corali este situată în nord-estul Australiei şi este alcătuită din peste 2.900 de recife individuale şi 900 de insule care se întind pe o lungime de circa 2.300 de kilometri, pe o suprafaţă de 344.400 de kilometri pătraţi.

Sistemul poate fi observat chiar de pe orbita terestră şi este cea mai mare structură construită de organisme vii. Marea Barieră de Corali a devenit sit protejat UNESCO în 1981 şi adăposteşte o uriaşă varietate de specii marine, într-un ecosistem unic.

Sursa: Mediafax