Până în prezent, există mai puţin de 100 de observaţii în mediu natural al rechinilor din specia cu gură uriaşă. Aceasta este o specie aparte de rechin, care trăieşte la mari adâncimi în oceanele Terrei şi se hrăneşte în special cu plancton şi crustacei din genul krill-ului, pe care îi prinde cu ajutorul gurii şi dentiţiei sale specializate pentru acest tip de hrănire. Cu atât mai mare a fost bucuria specialiştilor când au descoperit un exemplar lung de 4, 5 metri, eşuat pe o plajă a unei insule din Arhipelagul Filipinelor.
„Din nefericire ştim foarte puţine lucruri despre această specie aparte de rechini descoperită de ştiinţă de-abia în anul 1976. Prin urmare observarea şi studierea îndeaproape a vreunui exemplar capturat accidental în plasele pescăreşti sau eşuat este o ocazie extrem de rară”, declară în acest sens ihtiologul Christopher Bird din cadrul Universităţii din Southampton.
Majoritatea observaţiilor efectuate asupra rechinilor cu gură uriaşă (Megachasma pelagios) au avut în vedere exemplare provenite în special din Oceanul Pacific, mai exact din apele costiere ale Taiwanului, Japoniei sau Filipinelor. Însă această specie de rechin a fost observată atât de rar, încât nici la ora actuală specialiştii nu ştiu cât de mare este populaţia de rechini, şi unde anume trăiesc cele mai multe exemplare.
Rechinii cu gură uriaşă apar deosebit de rar în apele de suprafaţă, îndeosebi când prăzile lor înoată la suprafaţa apei, ocazie în care pot fi observaţi.
În ciuda înfăţişării lor înspăimântătoare la prima vedere, cu gurile lor care conţin circa 50 de rânduri de dinţi minusculi, rechinii aceştia sunt o specie relativ blândă, care nu atacă omul. Recent, o filmare a unei echipe de cercetători a Discuvery Channel prezintă un exemplar de rechin care se hrăneşte liniştit cu plancton în pofida camerei de filmat care este poziţionată foarte aproape de el.