Chipul unei prinţese tatuate, moartă în urmă cu 2.500 de ani, a fost recreat de cercetători (FOTO)

Prima replică din lume a unui chip preistoric aparţine unei faimoase prinţese siberiene tatuate, a cărei mumie a fost conservată vreme de aproape 2.500 de ani în permafrostul unui platou din Siberia, aflat la mare altitudine. Un expert elveţian a folosit o serie de tehnici speciale de taxidermie pentru a crea o reconstrucţie oficială a chipului prinţesei, a cărei mumie a fost găsită de arheologi în anul 1993.

Trupul prinţesei Ukok, care poartă numele platoului siberian în care a fost descoperit, era bine conservat şi decorat cu motive de artă preistorică, bine elaborate. Descoperirea ei a reprezentat o mare surpriză, ţinând cont de faptul că rămăşiţele ei pământeşti erau aproape intacte, însă faţa şi gâtul prinţesei erau deteriorate şi nimeni nu putea să ştie cum arăta prinţesa în timpul vieţii.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Chipul ei a fost dezvăluit însă recent în premieră mondială, graţie eforturilor depuse de taxidermistul elveţian Marcel Nyffenegger.

Cercetătorul, care locuieşte în Schaffhausen, a fost rugat să creeze o replică a chipului prinţesei Ukok de directorii de la Historische Museum der Pfalz, un muzeu din oraşul german Speyer. Deşi este expert în taxidermie, principala pasiune a lui Marcel Nyffenegger este reconstrucţia chipurilor oamenilor preistorici, inclusiv a oamenilor de Neanderthal.

Lucrând pe baza unui model în 3D al craniului mumiei, cercetătorul elveţian a avut nevoie de o lună de cercetări minuţioase pentru a recrea muşchii faciali, straturile de ţesuturi faciale, structura pielii, ochii şi expresia prinţesei Ukok.

Modelul din plastilină a fost acoperit apoi cu silicon şi un amestec de cauciuc şi răşină, înainte de adăugarea detaliilor finale – genele şi sprâncenele. Peste 100.000 de fire de păr au fost utilizate pentru a recrea coafura prinţesei siberiene, iar acest proces a necesat el însuşi alte două săptămâni.

Mumia prinţesei Ukok a fost descoperită de Natalia Polosmak, o cercetătoare din Novosibirsk, şi este considerată „una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din secolul al XX-lea”.

Prinţesa a murit în jurul vârstei de 25 de ani. Mumia ei a fost descoperită într-o stare foarte bine conservată în permafrostul din Munţii Altai, la o altitudine de circa 2.500 de metri, iar scheletele a doi bărbaţi au fost găsite în apropiere. Prinţesa a fost îngropată alături de şase cai, cu şei şi căpestre, ce aveau rolul unor însoţitori spirituali în lumea morţilor, alături de bucăţi de carne de oaie şi de cal.

Arheologii ruşi au găsit şi o serie de ornamente, realizate din postav, lemn, bronz şi aur, un mic vas ce conţinea canabis, dar şi un platou din piatră pe care au fost arse seminţe de coriandru. Pe baza hainelor şi a lucrurilor cu care a fost îngropată, inclusiv „o poşetă cu produse cosmetice”, savanţii au putut să recreeze stilul vestimentar al prinţesei şi să dezvăluie câteva dintre secretele frumuseţii acesteia.

Prinţesa Ukok era îmbrăcată într-o rochie lungă din mătase chinezească şi purta o pereche de cizme decorate cu motive complexe. În acea epocă, mătasea chinezească era îngropată doar în mormintele regale ale populaţiei Pazyryk. Întrucât era mai scumpă decât aurul, mătasea chinezească oferă un indiciu preţios despre statutul oficial al persoanelor înhumate în regiune.

Capul ei era complet ras, însă prinţesa purta o perucă din păr de cal.

Chipul şi gâtul prinţesei nu s-au conservat până în zilele noastre, însă porţiuni de piele de pe braţul ei stâng au „supravieţuit” până în prezent. Un detaliu interesant vizează motivele artistice de pe corpul prinţesei, care prezintă asemănări izbitoare cu tatuajele din epoca modernă. Pe umărul stâng, prinţesa Ukok avea tatuat un animal mitologic, sub forma unei căprioare cu un cioc de grifon şi coarne de cerb. Coarnele în sine erau decorate la rândul lor cu capete de grifoni.

Prinţesa mai avea tatuat un leopard cu o coadă foarte lungă, iar pe încheietura unei mâini avea un tatuaj în forma unui cap de cerb.

Cercetătorii spun că prinţesa Ukok avea o înălţime de 162 de centimetri şi avea între 25 şi 28 de ani în momentul morţii. Mumia ei a fost analizată de aceiaşi oameni de ştiinţă de la Moscova care s-au ocupat şi de mumia liderului sovietic Vladimir Ilici Lenin.

În 2014, publicaţia Siberian Times anunţa că prinţesa Ukok urmează să fie înhumată în propriul ei mausoleu, care va fi construit în viitorul apropiat. Mumia şi-a petrecut ultimele două decenii într-un institut ştiinţific din Novosibirsk, iar în prezent se află la Muzeul Naţional Republican din Gorno-Altaisk, spre nemulţumirea populaţiei locale din Munţii Altai, care doresc ca prinţesa să fie reînhumată.

Potrivit unor credinţe străvechi, prezenţa trupului ei în camera funerară este necesară pentru „a păzi intrarea în regatul morţilor”. Bătrânii din populaţiile locale spun că îndepărtarea mumiei a dus la deschiderea unei uşi către lumea de dincolo, iar furia prinţesei Ukok a provocat deja o serie de inundaţii şi cutremure de pământ în regiune.

Mumia ar putea fi în sfârşit repatriată în curând în locul original în care îşi va dormi somnul de veci, pe platoul Ukok, într-un frumos mausoleu.

Masca din silicon care prezintă chipul prinţesei Ukok este în prezent expusă la Historische Museum der Pfalz din Germania.

Sursa: Mediafax