Relieful cometei Ciuriumov, surprinzător şi divers; Rosetta a realizat o hartă 3D foarte detaliată

Observaţiile confirmă că 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, cometa cu un diametru de 4 kilometri şi aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra, este bogată în substanţe organice.

Imaginile obţinute de camera de înaltă rezoluţie Osiris prezintă o formă neobişnuită a nucleului, care este compus din doi lobi separaţi de o structură similară unui gât, a cărei origine rămâne inexplicabilă.

„Rezultatele acestor prime analize pun bazele pentru continuarea misiunii”, a declarat Matt Taylor, cercetător la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Suprafaţa cometei, a cărei compoziţie este destul de omogenă, prezintă o uimitoare şi mare diversitate de structuri geologice care au rezultat în urma eroziunii. Printre aceste structuri se pot identifica ondulări identice celor observate în cazul dunelor de nisip de pe Marte.

„Am fost surprinşi de varietatea de structuri geologice”, a spus Hans Nilsson, de la Institutul suedez de fizică spaţială, unul dintre coautorii acestor studii publicate în revista americană Science.

„Atmosfera cometei, compusă dintr-un amestec de praf şi molecule de gaz, pare să fie distribuită inegal în jurul nucleului”, a mai spus cercetătorul.

Un instrument de la bordul sondei spaţiale, care se află pe o orbită la 30 de kilometri distanţă de cometă, a obţinut deja o mulţime de date despre particulele provenind din nucleu, cum ar fi mărimea şi compoziţia, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că nucleul cometei este foarte poros.

Mai mult, savanţii consideră suprinzător faptul că 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko este atât de activă la distanţa actuală faţă de Soare, activitate care este concentrată în regiunea „gâtului”, unde a fost detectată apă sub formă de gheaţă.

Toate imaginile realizate de Osiris au permis construirea unui model tridimensional al cometei şi al locului unde robotul Philae a ajuns pe suprafaţa lui Ciuriumov.

Calitatea măsurătorilor şi observaţiilor efectuate de Rosetta se va îmbunătăţi atunci când sonda se va apropia, la mijlocul lunii februarie, la circa şase kilometri de suprafaţa cometei.

Acest survol, la cea mai mică altitudine încercată vreodată, va permite instrumentelor „să realizeze fotografii şi să efectueze o scanare a suprafeţei cu o rezoluţie fără precedent”, a explicat, joi, ESA.

Robotul Philae, pasager timp de mai bine de zece ani la bordul sondei europene Rosetta, a atins suprafaţa cometei pe 12 noiembrie 2014.

După ce a sărit de două ori pe suprafaţa cometei, robotul a ajuns într-o zonă umbrită şi în poziţie înclinată, unul dintre cele trei picioare ale sale neatingând solul. Bateriile solare nu pot fi reîncărcate din această poziţie, iar Philae este în prezent în stare de hibernare. Robotul ar trebui să se „trezească” în luna martie, când cometa se va apropia şi mai mult de Soare, iar panourile fotovoltaice ale lui Philae vor primi mai multă lumină.

Ca în cazul tuturor cometelor, Ciuriumov păstrează urmele materiei primitive din Sistemul Solar, oferind informaţii despre condiţiile existente la naşterea acestuia, în urmă cu 4,5 miliarde de ani.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de aproximativ un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” după martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Bogdan Enache, bogdan.enache@mediafax.ro