Alarmă falsă la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Nu există scurgere de amoniac

Purtând măşti de oxigen ca măsură de precauţie, astronauţii au deschis uşa etanşă care separă modulul rusesc de cel american de pe ISS, la puţin timp după ora 20.00 GMT, adică la peste 10 ore după declanşarea unei alarme care ar fi putut să semnaleze prezenţa amoniacului, un gaz toxic, în atmosfera staţiei.

„Nu există nicio urmă de amoniac”, a declarat comentatorul postului de televiziune al NASA, Rob Navias, precizând că „membrii echipajului şi-au scos măştile de oxigen şi şi-au continuat în mod normal activităţile”.

• Un fost oficial de la Pentagon recunoaște că o fotografie cu un OZN din București este…
• ANM anunță temperaturi anormale pentru luna noiembrie

Miercuri, astronauţii ar fi trebuit să descarce materialele din capsula Dragon, fabricată de compania privată SpaceX, care s-a conectat la ISS în cursul zilei de luni, aducând la bordul staţiei provizii pentru echipaj şi echipamente pentru diverse experimente ştiinţifice.

Comandantul staţiei, americanul Butch Wilmore, compatriotul său Terry Virts şi astronauta italiană Samantha Cristoforetti de la Agenţia Spaţială Europeană au evacuat segmentul american al staţiei în jurul orei 09.00 GMT, după declanşarea unei alarme care a semnalat scurgerea unei substanţe toxice, probabil amoniac, provenind din circuitul de răcire. Ei s-au alăturat celor trei colegi ruşi ai lor, Elena Serova, Alexandr Samokutiaev şi Anton Shkaplerov.

Ei au revenit apoi în sectorul american al staţiei, după încetarea alarmei. Dar, apoi, au fost nevoiţi să îl evacueze din nou şi să închidă uşa dintre cele două module, după ce senzorii de la bord au semnalat o creştere a presiunii apei în circuitele de răcire ca şi a presiunii din aerul din cabine, care ar fi putut să semnaleze o scurgere de amoniac, a explicat directorul misiunilor de pe ISS de la Centrul spaţial din Houston, Mike Suffredini, subliniind că „echipajul nu s-a aflat niciun moment în pericol”.

Analiza acestor alarme false a arătat, aşa cum au sugerat foarte repede şi inginerii din Houston, că ele au fost provocate de o anomalie a unui program informatic.

ISS reprezintă unul dintre rarele domenii de activitate în care cooperarea ruso-americană nu a avut de suferit de pe urma degradării relaţiilor dintre cele două state, în urma crizei din Ucraina, care a determinat ţările din Occident să adopte sancţiuni economice fără precedent împotriva Rusiei.

Moscova a anunţat, marţi, că va decide în primăvară dacă va prelungi durata de exploatare a ISS dincolo de anul 2020, aşa cum îşi doresc americanii. NASA a decis deja că va prelungi utilizarea ISS până în 2024.

După retragerea din circulaţie a navetelor spaţiale americane, NASA depinde în totalitate de Rusia pentru trimiterea astronauţilor săi pe ISS, fiecare zbor cu ajutorul rachetelor Soyuz costând 70 de milioane de dolari.

Agenţia spaţială nord-americană a selectat în luna septembrie companiile SpaceX şi Boeing pentru a construi primele două vehicule spaţiale private pentru transportul de echipaje umane pe ISS şi, poate, şi spre alte destinaţii orbitale.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Sursa: Mediafax