Care este cea mai bună metodă de a te lăsa de fumat?

Studiile au arătat că până la 60% dintre persoanele care încearcă să abandoneze tutunul se apucă din nou de fumat după cel mult o săptămână.

Un studiu publicat în jurnalul Lancet sugerează că o analiză a sângelui i-ar putea ajuta pe fumători să aleagă metoda prin care ar avea cele mai mari şanse de a se lăsa de fumat.

Analiza se bazează pe măsurarea vitezei cu care organismul unei persoane descompune nicotina.

Nicotina este una dintre substanţele din ţigări care dau cea mai puternică dependenţă. Autorii studiului cred că persoanele care descompun mai rapid nicotina simt mai puternic nevoia de a fuma şi au dificultăţi mai mari când e vorba să abandoneze fumatul.

În cadul studiulu, cercetătorii de la University of Pennsylvania, SUA, au înscris 1.240 de fumători în diferite programe menite să-I ajute să se lase de fumat şi au analizat sângele voluntarilor pentru a afla în ce ritm era metabolizată nicotina.

Voluntarii au primit fie un plasture cu nicotină, fie un medicament numit vareniclină, folosit pentru tratarea dependenţei de nicotină, fie un placebo. Toţi voluntari au avut, de asemenea, acces la şedinţe de consiliere. 

Cercetătorii au constatat că persoanele carer descompuneau nicotina într-un ritm normal aveau şanse mai bune de a reuşi să se lase de fumat prin folosirea vareniclinei, comparativ cu cei care foloseau plasturi cu nicotină.

Iar voluntarii care descompuneau nicotina mai lent, deşi au avut rata de succes similare cu toate metodele folosite, au raportat mai multe efecte secundare în urma folosirii vareniclinei. 

Astfel, explică specialiştii, pentru persoanele care metabolizează normal nicotina, şansele de a reuşi să renunţe la fumat ar fi mai mici dacă se folosesc plasturi cu nicotină, dar s-ar dubla dacă se foloseşte vareniclina. În schimb, pentru cei care metabolizează nicotina lent, plasturii cu nicotină, mai ieftini, ar putea fi cea mai bună opţiune.

Trebuie luate în considerare şi  alte aspecte, precum costurile vareniclinei şi eventualele efecte secundare ale acesteia (printre care o creştere a riscului de depresie şi sinucidere), care trebuie puse în balanţă cu efectele dăunătoare al continuării fumatului.

Sursa: BBC News