Reacţia ciudată a unui bărbat care se afla de 2 ani în stare de semiconştienţă
Bărbatul, care are acum 43 de ani, a stat în comă timp de 40 de zile, în urma accidentului. Starea de comă înseamnă că persoana este complet inconştientă.
Ulterior, bărbatul s-a trezit din comă, dar a rămas într-o stare de minimă conştienţă, adică putea închide şi deschide ochii, avea perioade în care dormea şi în care era treaz, dar nu putea comunica şi nu se putea mişca.
După 10 luni, a fost externat, fiind capabil să se mişte, dar tot nu putea să comunice sau să răspundă la comenzi simple.
În decursul anului următor, starea bărbatului s-a agravat, el ajungând să facă gesturi repetitive, automate, cum ar fi să bată din palme, în timp ce alte mişcări au devenit foarte lente.
De aceea, la aproape 2 ani de la accident, medicii au decis să-i mai facă o scanare cerebrală la tomograf, iar pentru asta i-au dat un sedativ uşor, midazolam.
Peste doar câteva minute, bărbatul a început să vorbească şi să comunice normal, amintindu-şi viaţa dinainte de accident, dar nu şi accidentul sau ce se întâmplase după aceea.
După două ore, efectul surprinzător al medicamentului a dispărut, iar bărbatul a redevenit semiconştient.
Medicii i-au administrat din nou midazolam, iar efectul a fost la fel de uimitor. Bolnavul a putut citi texte şi chiar să rezolve probleme simple de matematică.
Doctorii i-au scanat creierul înainte şi după administrarea sedativului şi au văzut astfel ce regiuni cerebrale au fost afectate de medicament.
Erau aceleaşi zone asociate de obicei cu simptomele de catatonie, care este o stare în care bolnavul nu poate răspunde la stimuli.
Pacienţii catatonici răspund pozitiv la midazolam, după cum au arătat studii anterioare.
În cazul acestui bărbat, medicii nu au putut să-i dea în continuare acest sedativ, care se administrează numai în spital, unde pacienţii sunt monitorizaţi permanent.
În schimb, i-au dat un tratament cu carbamazepină, medicament recomandat pentru epilepsie. Astfel, starea bărbatului s-a ameliorat.
Cazul a fost publicat în ediţia din noiembrie a revistei Restorative Neurology and Neuroscience.
Sursa: Live Science