Home » D:News » Amintirile pierdute pot fi recuperate: un studiu revoluţionar contrazice concepţiile tradiţionale ale neurologilor

Amintirile pierdute pot fi recuperate: un studiu revoluţionar contrazice concepţiile tradiţionale ale neurologilor

Amintirile pierdute pot fi recuperate: un studiu revoluţionar contrazice concepţiile tradiţionale ale neurologilor
Publicat: 26.12.2014
Amintirile pierdute pot fi recuperate, afirmă autorii unui studiu realizat de curând în California, care au dezvoltat o nouă metodă cu ajutorul căreia ar putea fi inversat procesul de degradare cerebrală în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu maladia Alzheimer.

Potrivit autorilor acestui studiu, care a fost realizat pe melci, noua descoperire reprezintă o rază de speranţă pentru pacienţii diagnosticaţi cu maladia Alzheimer într-un stadiu incipient, informează dailymail.co.uk.

Cercetarea a evidenţiat, de asemenea, felul în care amintirile vechi sunt stocate în creier şi a infirmat cu această ocazie o mai veche teorie populară.

Timp de decenii, cei mai mulţi dintre experţii în ştiinţe neuronale au crezut că amintirile sunt depozitate în sinapse – conexiunile dintre celulele creierului, denumite neuroni -, iar acestea sunt distruse de maladia Alzheimer.

„Memoria pe termen lung nu este depozitată în sinapse”, a declarat David Glanzman, autorul studiului, profesor de biologie integrată, fiziologie şi neurobiologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).

„Aceasta pare o idee radicală, însă noile descoperiri indică această direcţie. Sistemul nervos pare să fie capabil să regenereze conexiunile sinaptice pierdute. Dacă poţi să restaurezi conexiunile sinaptice, memoria îţi va reveni. Nu va fi uşor, dar eu cred că acest lucru este posibil”, a adăugat savantul american.

Profesorul Glanzman consideră că studiul său are semnificaţii importante pentru persoanele care suferă de Alzheimer.

Deşi boala este cunoscută pentru faptul că distruge sinapsele din creier, acest lucru nu înseamnă că amintirile sunt distruse.

„Atât timp cât neuronii sunt încă vii, memoria va rămâne acolo, iar acest fapt înseamnă că oamenii vor putea să recupereze unele dintre amintirile pierdute, dacă se află în primele stadii ale maladiei Alzheimer”, a adăugat cercetătorul american.

În stadiile avansate ale bolii, neuronii mor, iar acest fapt înseamnă cel mai probabil că amintirile nu vor mai putea să fie recuperate.

Cercetătorii coordonaţi de profesorul Glanzman au realizat acest studiu pe o specie marină de melci, din genul Aplysia, pentru a analiza procesele de învăţare şi de memorare ale acestor vieţuitoare.

Melcii marini Aplysia prezintă o reacţie defensivă pentru a-şi proteja branhiile de o potenţială vătămare, iar oamenii de ştiinţă au fost interesaţi de reflexul de retragere şi de neuronii senzitivi şi motorii care produc acest reflex.

Ei au îmbunătăţit reflexul de retrage al melcului prin aplicarea mai multor şocuri electrice de intensitate slabă în coada animalului marin.

Îmbunătăţirea a durat mai multe zile, după administrarea unei serii de şocuri electrice, fapt care indică existenţa unei memorii pe termen lung în cazul acestor vieţuitoare.

Profesorul Glanzman consideră că electroşocurile au determinat eliberarea unui hormon, serotonină, în sistemul nervos central al melcilor.

După ce le-a fost ştearsă memoria, cercetătorii au repetat experimentul pe acei melci şi le-au aplicat apoi un număr mic de şocuri electrice la nivelul cozii. Spre surprinderea lor, amintirile acestora, pe care savanţii le credeau complet şterse, au reapărut.

Acest fapt înseamnă că acele conexiuni sinaptice care fuseseră pierdute au fost recuperate.

„Fenomenul sugerează că memoria nu se află în sinapse, ci în altă parte. Noi credem că se află în nucleele neuronilor. Însă nu am dovedit deocamdată acest lucru”, a precizat profesorul american.

Studiul a apărut în eLife, o prestigioasă publicaţie ştiinţifică online care poate fi consultată gratuit de utilizatorii din lumea întreagă.

Sursa: MEDIAFAX

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare