Nu numai că îngraşă: cercetătorii au descoperit noi efecte nocive ale zahărului

Fructoza este un zahar prezent în mod natural în fructe şi legume, dar este adăugat şi la multe băuturi şi alimente procesate, de la biscuiţi până la îngheţată. Zahărul obişnuit conţine şi el fructoză. (Din punct de vedere chimic, zahărul este o substanţă numită sucroză, iar sucroza este un dizaharid, molecula ei fiind compusă dintr-o moleculă de glucoză şi una de fructoză. În organism, sucroza este descompusă de enzime specifice în cele două molecule componente – glucoza şi fructoza.)

Consumul ridicat de fructoză pare să fie asociat cu o serie de boli grave precum cancer, boli de inimă, hipertensiune, afecţiuni renale, diabet tip 2 şi chiar demenţă.

Acum, în urma unui nou studiu, cercetătorii de la Emory University, din Atlanta, SUA, spun că fructoza stimulează şi anumite căi neuronale care infleunţează răspunsul creierului la stres, ceea ce are efecte semnificative asupra comportamentului. Printre altele, poate înrăutăţi simptomele anxietăţii şi ale depresiei.

Aceste efecte sunt deosebit de îngrijorătoare mai ales în adolescenţă, etapa în care se dezvoltă răspunsul la stres al organismului. Dacă sistemul de răspuns la stres devine prea sensibil, adolescenţii riscă să fie, la maturitate, mai susceptibili la efectele stresului.

Expunerea prelungită la stres poate duce la creşterea tensiunii arteriale, slăbeşte sistemul imunitar, măreşte riscul apariţiei bolilor cardiace şi a atacului vascular cerebral, contribuie la apariţia infertilităţii şi accelerează procesul de îmbătrânire.

Studiul cercetătorilor de la Emory University a fost realizat pe animale, autorii administrând şobolanilor de laborator adolescenţi şi adulţi fie o dietă standard, fie una bogată în fructoză.

După 10 săptămâni, au expus animalele la stres, fie obligându-le să înoate, fie plasându-le într-un labirint aşezat la înălţime.

Şobolanii adolescenţi hrăniţi cu dieta bogată în fructoză au prezentat un răspuns hormonal distinct la stres, caracterizat inclusiv prin producerea unor cantităţi mai mari de cortizol (un hormon al stresului) comparativ cu şobolanii adulţi, şi au manifestat un comportament anxios şi depresiv ca reacţie la teste.

Cercetătorii au descoperit că, în urma dietei cu fructoză, fusese modificat, în creierul şobolanilor, un mecanism genetic care joacă un rol-cheie în reglarea modului în care creierul răspunde la stres.

Aceste rezultate pot fi aplicate pentru înţelegerea efectelor dietei bogate în fructoză la fiinţele umane; cercetătorii spun că descoperirile oferă noi perspective asupr modului în care alimentaşia modifică funcţionarea creierului şi are implicaţii în studiul alimentaţiei şi al dezvoltării adolescenţilor.

Sursa: Mail Online