Ce ar trebui, de fapt, să mănânce oamenii? Mulţi au idei greşite despre alimentaţie
Înmulţirea cazurilor de intoleranţe alimentare este, mai degrabă, un răspuns la consumul ridicat de mâncăruri procesate, caracteristic societăţii de tip occidental, decât o intoleranţă reală la grâu sau gluten, afirmă dr. Rob Lillywhite, din cadrul University of Warwick.
Ca argument, el citează studii care arată că, în ţările dezvoltate, cu un nivel de trai mai ridicat, oamenii au mai des probleme digestive, datorită faptului că mănâncă alimente procesate în cantitate mare.
Totul se întâmplă din cauză că aceste mâncăruri conţin diferiţi aditivi, iar beneficiile aduse de ingredientele naturale se pierd în procesul de prelucrare avansată.
Cu excepţia a aproximativ 2% din populaţie, care suferă de boala celiacă sau de o sensibilitate reală la gluten, există prea puţine dovezi ştiinţifice că regimurile alimentare care exclud grâul sau glutenul ar aduce vreun beneficiu sănătăţii; aceste diete sunt costisitoare şi nu au avantajele scontate, spune specialistul.
El a respins şi ideea – popularizată de adepţii faimoasei diete „paleo” – că fiinţele umane nu sunt proiectate pentru a mânca anumite alimente, precum grâu şi lactate.
Oamenii nu au fost „proiectaţi” pentru nimic anume, spune dr. Lillywhite, ci au evoluat în mediul lor de viaţă şi s-au adaptat la resursele alimentare disponibile. Faptul că oamenii de azi pot consuma alimente – precum cereale sau lactate – necunoscute vechilor societăţi de vânători-culegători este o mărturie a capacităţii lor de adaptare, subliniază el.
Dr. Lillywhite a condus un studiu prin care urmărea să afle, în primul rând, dacă produsele bazate pe cereale sunt bune sau nocive pentru sănătate. În al doilea rînd, cercetătorii au dorit să afle dacă eliminarea grâului şi a a glutenului din alimentaţie aduce vreun beneficii sănătăţii. (Glutenul este partea proteică din cereale precum grâu, secară, orz, ovăz.)
Au descoperit că majoritatea intoleranţelor alimentare sunt determinate nu de grâu, ci de alimentele procesate; cu cât consumăm mai multe asemenea alimente, cu atât suferim mai mult de probleme gastrointestinale.
Un alt aspect investigat a fost deosebirea dintre diversele cereale. De exemplu, grâul are, în momentul de faţă, o reputaţie proastă printre adepţii unor regimuri alimentare la modă; în schimb, orezul este considerat acceptabil ca aliment din grupa făinoaselor.
Însă cercetătorii din echipa dr. Lillywhite au constatat că, de fapt, există prea puţine diferenţe între cele cereale: valoarea lor nutriţională este aproape aceeaşi.
Deşi compoziţia cerealelor diferă – grâul având cel mai mare conţinut de proteine, orezul cel mai mare conţinut de carbohidraţi, iar ovăzul cel mai mare conţinut de grăsimi – variaţiile sunt mici şi e puţin probabil ca deosebirile să conteze în cadrul unei diete obişnuite.
O influenţă mult mai mare asupra sănătăţii au alimentele procesate, spun cercetătorii, alimentele care au fost puternic modificate, în raport cu starea lor naturală, pentru a fi consumate de om.
Rezultatele studiului par să sugereze că problemele se datorează, în primul rând, cantităţilor mari de aditivi din alimentele procesate. Pe de altă parte, din cauza nivelului înalt de procesare, prin care se distruge structura naturală a alimentelor, sunt distruse beneficiile naturale aduse de alimente, crede dr. Lillywhite, care a adăugat că mai sunt necesare cercetări în această direcţie.
Studiul condus de el a arătat că eliminarea grâului sau a tuturor produselor cu gluten din alimentaţie este prea puţin utilă. În afară de cei care suferă de boala celiacă sau de alte inteoleranţe la grâu, dovezile arată că este utilă sănătăţii o alimentaţie care cuprinde şi cereale integrale, incluzând produse precum pâinea şi cerealele pentru micul dejun făcute din grâu slab procesat.
Eliminarea unei întregi grupe de alimente din dietă poate afecta negativ sănătatea, a spus specialistul. Cerealele integrale, prin conţinutul lor mare de fibre, au şi roluri benefice; dr. Lillywhite spune că ele protejează împotriva unor probleme gastrointestinale, a diabetului tip 2 şi a unor cancere, cu condiţia ca respectivele cereale să fi fost relativ puţin procesate.
Sursa: Mail Online