Patru noi tipologii masculine au înlocuit metrosexualul

Noua „specie” de bărbaţi din anii 1990 a devenit atât de obişnuită încât a fost nevoie de un termen pentru a-i descrie pe indivizii care îi aparţineau. Astfel a apărut termenul „metrosexual”, cu reprezentanţi de seamă ca David Beckham şi Cristiano Ronaldo în lumina reflectoarelor.

Dar, de atunci, bărbaţii tineri au devenit din ce în ce mai buni cunoscători ai produselor de îngrijire personală, iar mulţi nu găsesc acum nicio problemă în a petrece ore întregi în faţa oglinzii sau o zi întreagă la solar sau în saloane de înfrumuseţare, pentru epilat, bronzat, tuns, ras şi frezat.

Adoptarea crescândă a acestui comportament face ca termenul „metrosexual” să fie practic inutil, în prezent, existând mai multe tipologii masculine.

Un studiu citat de dailymail.co.uk şi realizat de compania Braun, specializată în produse de îngrijire pentru bărbaţi, a identificat patru noi tipuri masculine, cu ajutorul unui juriu format din specialişti în domeniul produselor şi saloanelor de îngrijire pentru bărbaţi.

Astfel, juriul a împărţit bărbaţii în Mandrogini, Mustăcioşi mainstream, Metro-flăcăi şi Remantici şi a stabilit principalele trăsături ale fiecărei tipologii.

Mandroginul este practic un afront adus adepţilor vechilor stereotipuri potrivit cărora bărbatul heterosexual trebuie să fie vânjos, dur, cu aspect neîngrijit. Sesiunile zilnice de exerciţii fizice şi „tras de fiare” îl menţin în formă şi la fel de atrăgător ca Ronaldo. Ritualul său de îngrijire presupune bronzare şi epilare cât de des se poate, muşchi umflaţi şi ochii învârtindu-se mereu în jur pentru a identifica posibilii rivali care arată mai musculoşi decât ei. Mandroginul este narcisist. Arată bine pentru el însuşi şi nu-şi poate lua ochii de la oglinda în faţa căreia se forţează să ridice cât mai multe greutăţi pentru a-şi vedea muşchii umflându-se.

Mustăciosul mainstream nu e chiar un hipster, dar şi-a dat seama de curând că a atins vârful privind pilozitatea facială. Barba lui nu va fi niciodata mai deasă decât acum. Inspirat de mişcarea Movember, eveniment anual care celebrează mustaţa, în luna noiembrie, Mustăciosul mainstream are ca scop reinventarea benzii păroase de sub nas, transformarea ei într-un obiect de uz personal. La nivel de ritual de îngrijire, orice ar face e original, ceilalţi neavând curajul sau imaginaţia necesară. Mustaţa e folosită ca simbol al noii personalităţi, al redefinirii aspectului lor estetic.

Metro-flăcăul este o reinterpretare a tocilarului şic. Este pasionat de tehnologie, este expertul digital care le ştie pe toate şi care visează algoritmi şi aplicaţii mobile. E la curent cu cele mai cool dispozitive, ştie ce merită banii şi ce nu. Faţă de deceniul trecut, un tricou gri şi o pereche de blugi sunt acum doar reminiscenţe ale unui coşmar legat de modă. Mark Zuckerberg, cu colecţia sa de tricouri gri, nu se încadrează deloc aici. Metro-flăcăul este un carierist, dar foloseşte sugestiile soţiei sau prietenilor pentru a-şi îmbunătăţi aspectul.

Remanticul este un romantic renăscut (sau reeditat). Este suav, sofisticat şi se învârte în cercurile înalte ale societăţii. Remanticul este cel care dă tonul tendinţei, cu costuri uriaşe la nivel financiar, dar el şi le va permite întotdeauna. Maşini de lux, costume scumpe personalizate, orice ar fi, oricât de scump, remanticul le are. Bărbatul remantic va face orice să arate că este cel mai bun. Niciun program de exerciţii nu este prea dur pentru el, niciun regim nu este prea costisitor. Remanticul cere ca totul să fie la superlativ, atât în ceea ce-l priveşte, cât şi legat de cei din jur.

Sursa: MEDIAFAX