Home » D:News » Din ce cauză mor cel mai adesea tinerii români?

Din ce cauză mor cel mai adesea tinerii români?

Din ce cauză mor cel mai adesea tinerii români?
Publicat: 14.11.2014
Potrivit preşedintelui Societăţii de Neurologie din România (NR), un anumit tip de traumatisme, deosebit de periculoase, reprezintă principala cauză a decesul la persoanele tinere, cu vârsta sub 40 de ani, iar numărul traumatismelor de acest fel este în creştere din cauza mai multor factori, de la dezvoltarea industriei auto şi modul în care evoluează tehnologia în transport până la înmulţirea accidentelor domestice.

Traumatismele cranio-cerebrale (TCC) reprezintă principala cauză de deces la populaţia cu vârste de sub 40 de ani şi este totodată cea mai frecventă cauză de handicap permanent la cei care au supravieţuit unui astfel de traumatism, spune preşedintelele Societăţii de Neurologie, prof. dr. Dafin Mureşanu. Şi în România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere: la fiecare opt minute un român suferă un traumatism cranio-cerebral.

„Din datele pe care le avem, putem spune că în Europa incidenţa oscilează între 1,4 milioane şi 1,6 milioane, majoritatea victimelor ajungând să fie tratate în regim de urgenţă. De fapt, traumatismele cranio-cerebrale – TCC – reprezintă principala cauză de deces la populaţia tânără, cu vârste de sub 40 de ani. Totodată, TCC constituie cauza a aproximativ două treimi din decesele post-traumatice fiind şi cel cel mai frecvent generator de handicap permanent post-traumatic”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Specialiştii atrag atenţia că toţi pacienţii cu TCC sever şi 75% dintre cei care au suferit o formă medie de astfel de traumatism rămân cu dizabilităţi fizice şi psihice.

Astfel, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 11,5 milioane de europeni care au supraveţuit unui traumatism cranio-cerebral prezintă dizabilităţi fizice sau tulburări cognitive şi emoţionale.

Datele oficiale indică o incidenţă în creştere a traumatismelor cranio-cerebrale: 200-300 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu vârf de incidenţă la grupa de vârstă de 15-24. În Europa, anual, circa 245.000 de persoane sunt spitalizate cu astfel de traumatisme, iar 66.000 dintre acestea mor din cauza complicaţiilor.

Şi în România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere: 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, România înregistează, anual, peste 60.000 de noi cazuri de TCC, iar la fiecare opt minute un român suferă un traumatism cranio cerebral.

Totodată, TCC reprezintă cauza a 25-30% dintre cazurile de invaliditate, iar 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism cranio cerebral.

Studiile recente arată că există o legătură directă între condiţia socială şi producerea unui traumatism cranio cerebral. Cele mai multe dintre victimele traumatismelor sunt persoanele cu un venit scăzut şi o condiţie socială mai modestă, starea materială fiind considerată un factor de risc pentru traumatismul cerebral. Incidenţa TCC la bărbaţi este mai mare decât cea în rândul femeilor.

Potrivit specialiştilor, toate aceste statistici şi studii arată cât de importantă este neuroreabilitarea, care, în România, este considerată încă deficitară, în principal din cauza lipsei specialiştilor.

„Traumatismele cranio cerebrale trebuie tratate cu maximum de seriozitate şi atenţie, deoarece au de nenumărate ori implicaţii medico-sociale, economice şi juridice dintre cele mai grave. România se confruntă, însă, cu unele probleme în aceste cazuri. În primul rând, este vorba despre un deficit mare de neuropsihologi. Nu avem specialişti în recuperarea memoriei. Nu este suficient doar să te poţi mişca din nou. Este cel puţin la fel de important să poţi comunica şi să te poţi reintegra în societate. În România există doar câteva centre în care pacientul este tratat de echipe multidisciplinare de neuroreabilitare. Ar fi nevoie de câte un centru în fiecare judeţ precum şi de dezvoltarea unui sistem alternativ privat”, consideră Dafin Mureşanu.

Noile descoperiri în domeniul TCC şi recuperarea cognitivă se numără, de altfel, printre temele care vor fi discutate la a XII-a conferinţă anuală a Academiei Mondiale Multidisciplinare de Neurotraumatologie (ANM), care va avea loc în perioada 14-17 noiembrie, în Dubai. Conferinţa este organizată de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. „Evenimentul se va bucura de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Europa, Asia şi Statele Unite ale Americii. Programul ştiinţific este vast, la fiecare întâlnire anuală temele fiind de mare actualitate. În acest an, temele centrale abordează subiecte legate de evaluarea progreselor înregistrate în tratamentul traumatismelor cranio cerebrale”, a precizat prof. Mureşanu.

Sursa: MEDIAFAX

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi analize!
De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi analize!
102 ani mai târziu, Nosferatu de atunci și Nosferatu de acum
102 ani mai târziu, Nosferatu de atunci și Nosferatu de acum
Robert Eggers, regizorul filmului Nosferatu. „Cu cât încerci mai mult să te îndepărtezi de întuneric, cu atât mai mult întunericul este chiar în spatele tău”
Robert Eggers, regizorul filmului Nosferatu. „Cu cât încerci mai mult să te îndepărtezi de întuneric, cu atât mai ...
Primul chatbot din lume, ELIZA, a fost „reînviat” folosind cod vechi de 60 de ani
Primul chatbot din lume, ELIZA, a fost „reînviat” folosind cod vechi de 60 de ani
Este oficial: un sondaj global confirmă că lumea are încredere în știință!
Este oficial: un sondaj global confirmă că lumea are încredere în știință!
Test de cultură generală. Care este cel mai scump lichid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai scump lichid din lume?
„Majoronul”, particula bizară care ar putea explica cele mai mari mistere ale Universului
„Majoronul”, particula bizară care ar putea explica cele mai mari mistere ale Universului
O pisică a avut parte de voiajul vieții sale după ce a fost uitată în cala unui avion
O pisică a avut parte de voiajul vieții sale după ce a fost uitată în cala unui avion
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
OpenAI şi SoftBank își unesc forțele într-un proiect masiv de infrastructură pentru inteligenţa artificială
OpenAI şi SoftBank își unesc forțele într-un proiect masiv de infrastructură pentru inteligenţa artificială
Doar jumătate de felie de bacon pe zi poate crește riscul de demență
Doar jumătate de felie de bacon pe zi poate crește riscul de demență
„Victorie monumentală” pentru Prințul Harry împotriva tabloidelor din Marea Britanie
„Victorie monumentală” pentru Prințul Harry împotriva tabloidelor din Marea Britanie
Primul oraș european care testează taxiuri cu mașini autonome
Primul oraș european care testează taxiuri cu mașini autonome
Este adevărat că oamenii preistorici au trăit în peșteri?
Este adevărat că oamenii preistorici au trăit în peșteri?
De ce, în timpul „miliardului plictisitor”, Pământul nu a avut munți?
De ce, în timpul „miliardului plictisitor”, Pământul nu a avut munți?
Iată cum furnicile ar putea rezolva problemele traficului urban
Iată cum furnicile ar putea rezolva problemele traficului urban
Cele mai vechi dovezi ale prezenței umane în Europa, găsite la situl Grăunceanu din România
Cele mai vechi dovezi ale prezenței umane în Europa, găsite la situl Grăunceanu din România
Melania Trump, de la model la Primă Doamnă. În spatele hainelor de catifea și a pălăriilor sofisticate
Melania Trump, de la model la Primă Doamnă. În spatele hainelor de catifea și a pălăriilor sofisticate