7 medicamente şi produse cosmetice pe care dăm banii degeaba

În cazul multor produse comercializate pe scară largă în farmacii şi drogherii, dovezile ştiinţifice care să le ateste eficienţa sunt foarte slabe, a explicat Anthony Cox, conferenţiar specializat în domeniul farmaceuticii clinice la Birmingham University, într-un articol publicat recent în The Pharmaceutical Journal.

Iată câteva dintre aceste produse care ne păcălesc zi de zi.

1. Medicamente contra tusei

Dovezile medicale privind eficienţa „medicamentelor de tuse” sunt slabe şi nu există nicio dovadă că ele ar reduce durata bolilor, spune dr. Tim Ballard, vicepreşedinte al Royal College Of General Practitioners.

Dacă tusea este provocată de o infecţie virală – cum se întâmplă cel mai des – nu prea avem ce face, trebuie să aşteptăm ca sistemul imunitar să elimine virusul din organism. Medicamentele contra tusei nu grăbesc acest proces.

O revizie a 17 studii ce implicau 2876 de adulţi şi 8 studii implicând 616 copii, realizată în 2008 de Cochrane Collaboration, nu a găsit dovezi solide ale eficienţei dextrometorfanului sau difenhidraminei – două ingrediente întâlnite în mod obişnuit în medicamentele contra tusei.

Iar Anthony Cox avertizează că unele dintre aceste medicamente pot fi chiar dăunătoare. „Unele pot conţine  combinaţii ilogice de substanţe, precum un expectorant, care sporeşte producţia de mucus, şi un antitusiv, care slăbeşte acţiunea de eliminare a mucusului”, spune el. „Adesea, e mai probabil ca aceste doctorii să aibă efecte adverse, precum somnolenţă sau greaţă, sau să nu aibă niciun efect.”

În replică, un purtător de cuvânt al Proprietary Association of Great Britain, care îi reprezintă pe fabricanţii de medicamente ce pot fi vândute fără reţetă, a spus: „Medicamentele de tuse nu vindecă tusea, dar pot ajuta la ameliorarea simptomelor.”

În locul acestor medicamente sintetice, website-ul NHS Choices a sugerat folosirea remediului clasic, natural, constând dintr-un amestec de miere şi lămâie.

2. Soluţie pentru îndepărtarea cerii din urechi

Deşi unele dintre aceste soluţii conţin ingrediente cu nume impresionante, iar fabricanţii susţin că ele înmoaie sau dizolvă foarte eficient ceara din urechi, de fapt nu există dovezi ştiinţifice că aceste produse ar mai eficiente decât apa, pentru a înmuia ceara, arată un studiu realizat în 2009 de specialiştii ORL din cadrul Cochrane Ear, Nose And Throat Disorders Group.

Serul fiziologic sau apa par la fel de eficiente ca şi orice produs cumpărat de la farmacie, având în  plus avantajul de a fi ieftine şi al îndemână, spune conducătorul studiului. 

3. Antihistaminicele ca remediu împotriva insomniei

Multe somnifere vândute fără reţetă conţin un antihistaminic numit difenhidramină, utilizat adesea şi împotriva alergiilor şi care are ca efect secundar o stare de somnolenţă.

Dar asta nu înseamnă că poate fi folosită cu succes pentru a trata insomnia; dovezile medicale în acest sens sunt şubrede, avertizează NHS Choices.

Nu au fost identificate decât două studii clinice bine realizate. Care au verificat eficienţa difenhidraminei în tratarea insomniei (ambele publicate în 2005, în jurnalul Sleep) şi din ambele a reieşit că nu au fost observate diferenţe între efectul difenhidraminei şi cel al unui placebo.

În plus, difenhidramina poate avea efecte secundare neplăcute: senzaţie de uscăciune a gurii, ameţeală, dureri de cap, constipaţie şi retenţie urinară.

4. Unguente cu aspirină

Salicilatul, ingredientul activ din aspirină, reduce într-adevăr inflamaţia şi durerea, atunci când este administrat pe cale orală, dar nu este la fel de eficieint când este administrat sub formă de unguent, pentru tratarea durerilor musculare.

O revizie amplă a studiilor în domeniu, realizată în 2009 de către Cochrane Database of Systematic Reviews, a arătat că există prea puţine dovezi că unguentele cu salicilat ar avea mai mult efect decât o cremă oarecare, fără ingrediente active (placebo).

După părerea dr. Andrew Moore, biochimist la Oxford University, care a condus studiul, folosirea acestor unguente reprezintă o chetuială zadarnică. Mult mai eficiente, pentru reducerea durerilor musculare şi articulare, sunt unguentele care conţin anti-inflamatoare nesteroidiene cu efect analgezic, precum  ibuprofen sau diclofenac.

5. Alifiile împotriva înţepăturilor de insecte

Există zeci de produse despre care producătorii lor susţin că atenuează durerea şi umflăturile provocate de înţepăturile de insecte, dar, din nou, suportul ştiinţific al eficienţei acestor produse este foarte şubred. 

Cremele care conţin analgezice sau anestezice, antihistamine şi antiseptice, au „o eficienţă foarte limitată”, conform unei revizii ale cărei rezultate au fost publicate în Drug And Therapeutics Bulletin în 2012.

Autorii au avertizat că aceste unguente, cu concentraţii mari de chimicale, pot face pielea chiar mai sensibilă decât înainte.

Alte opţiuni sunt tabletele şi unguentele ce conţin steroizi, precum hidrocortizonul.

Dar nici despre ele nu s-a demonstrat că ar fi eficace, cu excepţia cazurilor de afecţiuni reactive ale pielii, precum eczema.

În cazul copiilor, mai ales, aplicare unei creme antiseptice simple poate avea un efect alinător şi reprezintă o măsură de precauţie ce poate preveni infectarea ulterioară a locului înţepăturii. 

6. Săpunuri şi şerveţele antibacteriene

În ciuda convingerii larg răspândite că aceste produse ne pot proteja de bolile cauzate de bacterii, dovezile ştiinţifice arată altceva.

Mai mult de 4 decenii de cercetări efectuate de Food And Drug Administration din SUA, plus numeroase studii independente, nu au descoperit dovezi care să arate că triclosanul – ingredientul activ din multe săpunuri, geluri şi şerveţele umede antibacteriene – ar aduce beneficii mai mari sănătăţii decât spălarea simplă cu apă şi săpun.

În plus, ca urmare a rezultatelor unor studii pe animale, triclosanul a fost asociat cu dereglările hormonale şi riscul de apariţie a unor tipuri de cancer.

Una dintre probleme este faptul că produsele antibacteriene distrug bacteriile, dar majoritatea bolilor comune, precum guturaiul şi gripa, sunt provocate de virusuri, nu de bacterii.

Pentru a ne feri de infecţiile cu bacterii, metodele cele mai eficiente sunt spălarea regulată a mâinilor cu apă şj săpun şi o bună igienă alimentară în bucătărie.

Utilizarea prelungită a săpunurilor antibacteriene poate avea efecte nocive; copiii, de exemplu, devin mai predispuşi la alergii, arată două studii, publicate în Journal of Allergy And Clinical Immunology în 2012 şi în Environmental Health Perspectives în 2011.

7. Pastele de dinţi pentru albirea dinţilor 

Acestea sunt mai costisitoare decât pastele din dinţi obişnuite, dar nu există niciun studiu clinic care să confirme eficacitatea lor, spun specialiştii din cadrul Cochrane Oral Health Group.

Unele dinrtre aceste produse conţin peroxid de hidrogen, despre care producătorii susţin că albeşte dinţii, dar dr. Nigel Carter, director al British Dental Health Foundation, spune că pastele de dinţi conţin, conform legislaţiei UE, doar 0,1% peroxid de hidrogen, concentraţie absolut ineficientă pentru a albi dinţii. Ar fi nevoie, spune specialistul, de o concentraţie de 30 ori mai mare pentru a obţine un efcet vizibil.

Sursa: Mail Online

Citeşte si Antibiotice în exces – cum ne afectează sănătatea?