Update: Coborârea roverului Philae pe cometă s-a desfăşurat fără probleme.
Descrisă de un astronom drept „cea mai sexy şi mai fantastică misiune spaţială a tuturor timpurilor”, misiunea sondei Rosetta marchează un punct culminant: robotul Philea ar urma să asolizeze pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Este pentru prima dată când un dispozitiv creat de om va lua contact cu suprafeţa unei comete.
„Am ajuns pe cometa Ciurimov-Gherasimenko. Suntem foarte fericiţi!”, au declarat cercetătorii de la ESA.
Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eşantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate şi ar putea oferi o serie de informaţii interesante despre originea Sistemului Solar şi chiar despre modul în care a apărut viaţa pe Terra.
Legătura dintre sonda Rosetta şi robotul Philae a fost restabilită aşa cum era prevăzut, miercuri, la aproximativ două ore după separarea lor.
Imaginile au fost transmise live de ESA.
Robotul a fost lansat de sonda europeană Rosetta în jurul orei 09.00 GMT.
Totul s-a desfăşurat fără probleme”, a declarat Andrea Accomazzo, directorul de zboruri spaţiale al misiunii Rosetta, din cadrul Centrului european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) al ESA, din oraşul german Darmstadt.
„Philae a plecat – este pe cale să coboare spre cometă”, a adăugat el pe Twitter, potrivit AFP.
Coordonatorii misiunii Rosetta, o sondă care călătoreşte de 10 ani în spaţiu, au aprobat miercuri dimineaţă demararea operaţiunii de desprindere a robotului-laborator Philae, care are o greutate de 100 kilograme.
Lansat de la o distanţă de circa 20 de kilometri de cometă, Philae a avut nevoie de o cădere liberă de şapte ore pentru a se poziţiona pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko.
Locul ales pentru acea operaţiune periculoasă, denumit Agilka, este o zonă cu o suprafaţă de aproximativ 1 kilometru pătrat, aflată pe un mic lob al nucleului cometei.
Această plasare a robotului Philae pe suprafaţa cometei a fost o veritabilă provocare tehnologică. Micuţul robot a trebuit să se plaseze pe o cometă aproape deloc „cooperantă”, cu o formă neregulată şi un relief accidentat, în contextul în care natura scoarţei sale rămâne o chestiune deocamdată necunoscută.
Imediat după asolizare, Philae a reuşit să comunice cu sonda Rosetta, confirmarea primei plasări reuşite vreodată de un robot pe o cometă a venit pe Terra în jurul orei 18:00 ora României.
Philae va începe imediat să studieze nucleul, timp de două zile şi jumătate, când va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.
Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat „să moară de cald”, când cometa se va apropia de Soare.
Dar Rosetta va continua să escorteze cometa până ce aceasta se va apropia la cea mai mică distanţă de Soare, în august 2015.