Fenomenul, numit în limba engleză „feelings of presence” (FOP) a fost investigat de oamenii de ştiinţă de la Ecole Polytechnique Federale de Lausanne (EPFL), cu ajutorul a 12 voluntari legaţi la ochi şi al unui sistem robotic special .
Dispozitivul robotic permitea voluntarilor să controleze, cu ajutorul degetului arătător, mişcările unui braţ mecanic articulat; mişcările erau transmise unui alt braţ robotic, aşezat în spatele subiecţilor şi care le atingea spinările. Când mişcarea degetului subiectului şi atingerea pe spate din partea celui de-al doilea braţ robotic aveau loc concomitent, se crea iluzia că voluntarii se mângâiau singuri pe spate – o senzaţie deja destul de ciudată.
Dar ceva şi mai ciudat s-a întâmplat atunci când atingerea pe spate a fost întârziată cu 500 milisecunde faţă de mişcarea degetului.
Un voluntar din trei a avut senzaţia că era privit şi atins de una sau mai multe entităţi „fantomatice”. În acelaşi timp, aveau senzaţia tulburătoare că erau traşi înapoi, spre mâna nevăzută care le atingea spatele.
Doi dintre voluntari au fost atât de terorizaţi de senzaţia de a fi înconjuraţi de fantome, încât au cerut cercetătorilor să oprească experimentul. Ei au indicat prezenţa mai multor „fantome” (chiar 4, în unele cazuri) în locuri în care nu se afla nimeni şi au declarat că au simţit cum fantomele le ating spinările cu degete nevăzute.
Iluzia se datorează unei întârzieri între mişcarea corpului în spaţiu şi procesarea de către creier a acestor mişcări. Anomalia a fost suficientă pentru a-i face pe voluntari să creadă că semnalele nu proveneau de la propriul lor corp, ci de la altcineva. Rezultatele experimentului au fost publicate în jurnalul Current Biology.
Descoperirea ar putea explica de ce mulţi oameni au senzaţia unei prezenţe invizibile, fantomatice, a unui înger păzitor, demon sau „apariţie” care le pândeşte mişcările.
Asemenea senzaţii au fost adesea raportate de oameni aflaţi în situaţii fizice sau emoţionale extreme, de exemplu exploratori ori alpinişti, sau oameni îndureraţi de decesul unei persoane apropiate.
Alteori, aceste senzaţii sunt asociate cu existenţa unor probleme medicale care afectează creierul, precum epilepsie, migrenă, schizofrenie sau cancer.
Recreând în laborator, pentru prima dată, senzaţia unei prezenţe străine, cercetătorii au confirmat că această senzaţie poate apărea, în condiţii normale, pur şi simplu ca urmare a unor „conflicte” între semnalele senzoriale şi cele motorii, ceea ce determină o alterare a perceperii propriului corp de către creier.
Înainte de experiment, cercetătorii scanaseră creierele a 12 pacienţi cu probleme neurologice şi care avuseseră în trecut episoade de FOP.
Specialiştii au constatat că aceste persoane prezentau tulburări în trei arii cerebrale specifice: cortexul insular, cortexul parieto-frontal şi cel temporo-parietal. Toate aceste 3 regiuni ale creierului sunt implicate în conştiinţa de sine, mişcare şi perceperea poziţiei corpului în spaţiu.
Sursa: Mail Online