Câţi ani are creierul tău? Află-i vârsta cu ajutorul acestui test

„Cu cât devenim mai bătrâni, cu atât pierdem mai repede neuroni”, spune dr. Stuart Ritchie, cercetător la Centre for Cognitive Ageing and Cognitive Epidemiology din cadrul University of Edinburgh. „Distrugerea neuronilor duce la micşorarea dimensiunilor creierului şi ştim acum că această micşorare este legată de pierderi ale capacităţilor cognitive.” Se reduce, de asemenea, numărul conexiunilor cerebrale – legăturile dintre neuroni.

După vârsta de 60 de ani, cu toţii începem să prezentăm unele schimbări de acest gen la nivelul creierului, dar, în cazul unor persoane, schimbările apar mai devreme, iar la altele, mai târziu.

• Afirmație rară din partea unui fost oficial de la Pentagon. Ce a dezvăluit despre o fotografie…
• ANM anunță temperaturi anormale pentru luna noiembrie

Dr. Vincent Fortanasce, profesor de neurologie la University of Southern California, este de părere că, apelând la testul simplu dezvoltat de el, la care trebuie să răspundeţi cu „adevărat” sau „fals” la un număr de 25 de afirmaţii, se poate afla vârsta creierului. (Totuşi, alţi cercetători sunt de părere că unele dintre concepţiile implicate de chestionar – precum beneficiile aduse de suplimentele nutritive – sunt discutabile.)

Iată testul.

1. Dorm în fiecare noapte 7-8 ore (sau mai mult).

2. Mănânc zilnic cel puţin 5 porţii de fructe şi legume bogate în antioxidanţi.

3. Mănânc zilnic cel puţin o porţie de afine, mure sau zmeură.

4. Mănânc de cel puţin 3 ori pe săptămână peşte bogat în acizi omega-3, pregătit la grătar sau la cuptor.

5. Iau de cel puţin 5 ori pe săptămână suplimente de ulei de peşte sau ulei de in, bogate în acizi omega-3. .

6. Iau zilnic un supliment de acid folic şi o pastilă de multivitamine.

7. Iau zilnic o doză mică de aspirină.

8. Beau vin roşu sau suc de struguri roşii cel puţin de 5 ori pe săptămână.

9. Fac exerciţii fizice aproape zilnic, cel puţin câte 30 de minute odată (în total, cel puţin 3 ore de exerciţii fizice viguroase, pe săptămână).

10. Citesc cărţi dificile, rezolv cuvinte încrucişate sau Sudoku sau mă implic, de cel puţin 5 ori pe săptămână, în activităţi care necesită învăţare activă, memorizare, calcule, analiza şi  rezolvarea unor probleme.

11. Am „gene ale longevităţii”; în familia mea au există/au existat mai multe persoane  care au trăit peste 80 de ani fără a avea probleme de memorie.

12. Nivelul colesterolului total este sub 200 mg/dl.

13. Nivelul de LDL (colesterol „rău”) este sub 129 mg/dl.

14. Nu sunt obez (chiar în cazul unui exces ponderal, acesta nu trebuie să depăşească o anumitp limită: maximum 9 kg peste greutatea normală pentru o femeie, 13 kg pentru un bărbat).

15. Am o alimentaţie de tip mediteranean, bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, seminţe şi fructe oleaginoase (alune, nuci) şi săracă în carne roşie, principala sursă de grăsimi fiind uleiul de măsline.

16. Folosesc ulei de măsline în loc de unt sau margarină, nu consum grăsimi trans.

17. N-am fumat niciodată.

18. Am tensiunea arterială normală.

19. Nu am diabet.

20. Nu sufăr de sindrom metabolic (nivel ridicat de trigliceride în sânge, obezitate centrală – grăsime depusă în jurul taliei – şi hipertensiune), numit şi sindrom de rezistenţă la insulină.

21. Nu sufăr de tulburări de somn, precum sforăit, apnee obstructivă în somn sau insomnie netratată. 

22. Existenţa zilnică a stresului necontrolat nu este  o problemă pentru mine.

23. Beneficiez de sprijin emoţional puternic din partea unui grup de persoane şi iau parte la multe activităţi plăcute cu prietenii, colegii şi membrii familiei.

24. Nu am probleme cu memoria de scurtă durată sau de lungă durată.

25. Sunt gata să întreprind ceva pentru a preveni apariţia bolii Alzheimer şi sunt dispus să fac orice e necesar pentru asta. 

De câte ori aţi răspuns „adevărat”? Pentru fiecare răspuns de acest tip, aveţi un punct; iată ce înseamnă scorul pe care l-aţi obţinut.

0-11: aveţi un risc mare de apariţie a bolii Alzheimer. Vârsta reală a creierului este cu 10 ani mai mare decât vârsta cronologică. Mergeţi la medic cât mai repede şi discutaţi deschis despre problemele de sănătate pe care le aveţi şi despre ceea ce puteţi face pentru a preveni aceste probleme. 

12-14: aveţi un risc moderat de Alzheimer. Vârsta reală a creierului este cu 5 ani mai mare decât cea cronologică. Deşi diferenţa nu este mare, e necesar să înţelegeţi riscurile cu care vă confruntaţi şi care măresc şansele apariţiei bolii. 

15-19: OK. Vârsta reală a creierului este aceeaşi cu cea cronologică. Aveţi un risc redus de apariţie a bolii Alzheimer, dar, chiar şi aşa, gândiţi-vă ce schimbări pozitive aţi putea face în ceea ce priveşte alimentaţia, exerciţiul fizic, stimularea mentală sau odihna şi relaxarea. 

20-22: nu-i rău deloc! Vârsta reală a creierului este cu 10 ani mai mică decât cea cronologică. Vă preocupaţi mult de sănătatea mentală şi fizică. Uitaţi-vă încă o dată la afirmaţiile la care aţi răspuns „fals” şi vedeţi ce schimbări pozitive mai puteţi face.

23-25: felicitări, îmbătrâniţi frumos! Vârsta reală a creierului este cu 15 ani mai mică decât cea cronologică, sunteţi sănătos, cu o minte tânără şi productivă. Dacă lucrurile rămân neschimbate în ceea ce priveşte stilul de viaţă, riscul de a suferi de Alzheimer este extrem de scăzut.

Din testul de mai sus se desprind şi principiile unui stil de viaţă care să prevină îmbătrânirea prematură a creierului: 

• antrenaţi-vă corpul şi mintea
• adoptaţi o dietă sănătoasă
• odihniţi-vă bine
• renunţaţi la obiceiurile nocive
• încercaţi să aveţi o viaţă socială plină şi plăcută
• relaxaţi-vă (prin metode precum yoga, meditaţia, exerciţile fizice) şi învăţaţi să rezistaţi efectelor dure ale stresului

Sursa: Mail Online