Persoanele care lucrează în ture au un risc mai mare de îmbătrânire cognitivă

În contextul în care munca de noapte şi munca în schimburi sunt deja bănuite că ar juca un rol important în apariţia mai multor probleme de sănătate, precum ulcerul, maladiile cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer, oamenii de ştiinţă au dorit să studieze şi impactul lor asupra capacităţilor cognitive.

Timp de 10 ani, cercetătorii au monitorizat 3.000 de angajaţi din sudul Franţei, cu vârste cuprinse între 32 şi 62 de ani la începutul studiului, care lucrau în diverse sectoare de activitate şi dintre care jumătate au lucrat în schimburi decalate pentru cel puţin 50 de zile pe parcursul unui an.

• Gândul Media Network, grupul de presă numărul unu din România!
• „Update Go4it” #10 aduce invitați de top din industria de gaming și educație

Capacităţile cognitive (memorie, atenţie, viteză de reacţie) au fost măsurate în trei reprize (1996, 2001 şi 2006) în cadrul unor teste neuropsihologice.

Studiul, publicat în revista medicală Occupational and Environmental Medicine, a evidenţiat faptul că acele persoane care au lucrat în schimburi timp de cel puţin 10 ani prezintă un declin cognitiv – proces natural ce apare la toţi oamenii care îmbătrânesc – mult mai rapid în comparaţie cu ceilalţi participanţi.

Jean-Claude Marquié, cercetător la CNRS din Toulouse, coordonatorul studiului, consideră că acea scădere a scorurilor obţinute echivalează cu „o îmbătrânire cognitivă de, în medie, 6,5 ani”. Este vorba de o scădere „care nu este neglijabilă”, potrivit autorilor, dar care va trebui să fie confirmată de o serie de studii viitoare.

„Ştiam deja că munca în schimburi are efecte pe termen scurt, dar nu ştiam dacă acestea se menţin pe o perioadă îndelungată”, a adăugat profesorul francez.

Studiul a arătat că impactul negativ asupra capacităţilor cognitive persistă cel puţin cinci ani după oprirea lucrului în schimburi şi că există „o mare variabilitate” în funcţie de individ.

Printre soluţiile preconizate pentru a limita aceste efecte oamenii de ştiinţă citează „o supraveghere medicală personalizată”, ca şi o mai bună organizare a muncii, care să favorizeze „cele mai bune orare pentru somn”.

„De exemplu, este mai bine ca munca să înceapă la ora 06.00 în loc de ora 04.00”, afirmă autorii studiului.

Tot mai răspândită în diverse medii profesionale, munca în schimburi decalate a făcut subiectul mai multor studii realizate în ultimii ani, care au identificat o serie de riscuri pentru starea de sănătate.

Munca de noapte (cu alternanţe neregulate pentru perioadele de muncă zi-noapte) a fost clasată în categoria „activităţilor probabil cancerigene” în 2007, de Centrul internaţional de cercetări asupra cancerului (IARC), o agenţie specializată din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din cauza efectului ei perturbator asupra ritmului biologic.

Un studiu suedez publicat în 2011 a arătat că munca de noapte dublează riscul de scleroză în plăci la tineri, iar un studiu francez publicat în 2012 a evidenţiat un risc crescut de cancer mamar pentru aproximativ 30% dintre femeile care lucrează în ture de noapte.

Sursa: Mediafax