Home » D:News » Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi ADN uman, care are 45.000 de ani

Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi ADN uman, care are 45.000 de ani

10.23.2014
Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi ADN uman, care are 45.000 de ani
Cercetătorii dintr-o echipă internaţională au reuşit să secvenţieze cel mai vechi genom al unui om modern, pe baza ADN-ului unui Homo sapiens care a trăit în Siberia în urmă cu 45.000 de ani, adăugând astfel încă o piesă în "puzzle"-ul diversităţii genetice a speciei umane, raportează AFP.

Coordonat de paleogeneticianul Svante Pääbo, un pionier în ADN-ul străvechi, acest studiu a permis oamenilor de ştiinţă să precizeze perioada în care omul de Neanderthal şi omul modern s-au încrucişat.

Studiul, publicat în revista Nature, furnizează de asemenea noi informaţii despre istoria începuturilor omului modern în afara Africii. Specia noastră a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 200.000 de ani.

Numele lui Svante Pääbo a fost citat în ultimii doi ani pe lista posibililor laureaţi ai premiului Nobel, pentru lucrările sale despre ADN-ul omului de Neanderthal.

Paleogeneticianul suedez, directorul departamentului de antropologie genetică de la Institutul Max Planck din Leipzig (Germania), a arătat că o mică parte din genomul omului modern provine de la omul de Neanderthal, cei mai apropiaţi verişori ai lui Homo sapiens, care au apărut în urmă cu circa 400.000 de ani şi au dispărut acum 30.000 de ani.

Noul studiu a fost realizat pe materialul genetic prelevat din partea mediană „relativ completă” a unui femur stâng care a aparţinut unui individ de sex masculin.

Osul a fost descoperit din întâmplare, în 2008, pe malul râului Irtiş, în apropiere de Ust-Işim, în Siberia Occidentală. Procedura de datare cu carbon 14 i-a atribuit vârsta de 45.000 de ani.

De asemenea, analizele au permis stabilirea faptului că o parte importantă din aportul său nutriţional în proteine provenea din alimente acvatice, probabil din peşti de apă dulce.

Secvenţierea genomului individului din Ust-Işim arată că acesta făcea parte dintr-o populaţie apropiată de strămoşii omului modern non-africani.

Genomul său conţine un procentaj de gene provenind de la omul de Neanderthal uşor mai mare decât procentajul existent la omul modern de astăzi: circa 2,3% (faţă de 1,7-2,1% pentru populaţiile actuale din Asia de Est şi 1,6-1,8% pentru europeni).

Însă genomul său conţine segmente de ADN neanderthalian care sunt în medie de trei ori mai lungi decât cele din genomul omului contemporan. Acest fapt arată că încrucişările dintre omul de Neanderthal şi Homo sapiens ar fi avut loc cu doar 232-430 de generaţii înainte de perioada în care a trăit individul din Ust-Işim.

Până de curând, oamenii de ştiinţă considerau că transferul genetic dintre omul de Neanderthal şi omul modern s-au produs în urmă cu 37.000-86.000 de ani, probabil atunci când primii Homo sapiens au părăsit Africa şi s-au întâlnit cu oamenii de Neanderthal în Orientul Apropiat, înainte de a se răspândi în Eurasia.

Noile date genetice furnizate de individul din Ust-Işim au permis restrângerea acestui interval, întrucât ele demonstrează că acele încrucişări s-au produs deja în urmă cu 45.000 de ani.

Potrivit lungimilor segmentelor de ADN neanderthalian prezente în genomul acelui individ, încrucişările respective s-ar fi produs cu 7.000-13.000 de ani înainte de naşterea sa.

„Estimăm că încrucişările dintre strămoşii individului din Ust-Işim şi neanderthalieni s-au produs în urmă cu aproximativ 50.000-60.000 de ani”, au precizat autorii studiului. Acest interval corespunde cu perioada majoră de expansiune a omului modern în afara Africii şi a Orientului Mijlociu.

Laboratorul lui Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Leipzig este renumit pentru studiile sale efectuate asupra ADN-urilor străvechi, chiar dacă acestea sunt puternic deteriorate.

Genomul omului modern din Ust-Işim nu este însă cel mai vechi genom care a fost secvenţiat. În urmă cu aproape un an, genomul vechi de 400.000 de ani al unei fiinţe umane, cel al omului de Sima, a fost secvenţiat de cercetători, pe baza materialului genetic prelevat dintr-un os descoperit într-o peşteră spaniolă.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
Zăpada roz din Alpi ar putea avea un efect negativ asupra ghețarilor din zonă
Zăpada roz din Alpi ar putea avea un efect negativ asupra ghețarilor din zonă
Proteinele anormale din intestine joacă un rol important în evoluția Alzheimerului
Proteinele anormale din intestine joacă un rol important în evoluția Alzheimerului
Sute de elefanți au murit recent și nimeni nu știe de ce s-a întâmplat asta
Sute de elefanți au murit recent și nimeni nu știe de ce s-a întâmplat asta
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Când se vor afişa rezultatele complete de la Evaluarea Naţională (Capacitate) 2020. Edu.ro anunţă notele pe judeţe
Mănușa care traduce limbajul semnelor în vorbire
Mănușa care traduce limbajul semnelor în vorbire
Un nou medicament reduce daunele produse de către accidentele vasculare cerebrale
Un nou medicament reduce daunele produse de către accidentele vasculare cerebrale
Țesutul nou și sănătos poate fi „printat” direct în corp cu ajutorul unei tehnici inovatoare
Țesutul nou și sănătos poate fi „printat” direct în corp cu ajutorul unei tehnici inovatoare
Miezul unui gigant gazos ar fi fost văzut pentru prima dată. Cum s-ar fi format
Miezul unui gigant gazos ar fi fost văzut pentru prima dată. Cum s-ar fi format
Un scenariu de coșmar. O creștere extremă a temperaturilor ar putea duce la dispariția a 60% dintre speciile de pește
Un scenariu de coșmar. O creștere extremă a temperaturilor ar putea duce la dispariția a 60% dintre speciile de pește
China a emis alertă pentru ciuma bubonică. Consumul unor animale considerate riscante a fost interzis
China a emis alertă pentru ciuma bubonică. Consumul unor animale considerate riscante a fost interzis
O necropolă a creștinilor timpurii descoperită în Franța
O necropolă a creștinilor timpurii descoperită în Franța
Am generat o cantitate record de deșeuri în 2019
Am generat o cantitate record de deșeuri în 2019
O mare companie minieră din Rusia a recunoscut că a aruncat apă uzată în tundra siberiană
O mare companie minieră din Rusia a recunoscut că a aruncat apă uzată în tundra siberiană
Un an din viața unui câine nu este, de fapt, echivalentul a șapte ani la om. Cum au demontat cercetătorii mitul
Un an din viața unui câine nu este, de fapt, echivalentul a șapte ani la om. Cum au demontat cercetătorii mitul
Dezastrul nuclear de la Fukushima a lăsat în urmă o semnătură distinctivă. Cercetătorii nu se așteptau la asta
Dezastrul nuclear de la Fukushima a lăsat în urmă o semnătură distinctivă. Cercetătorii nu se așteptau la asta
O specie considerată pierdută pentru totdeauna în incendiile devastatoare din Australia a fost descoperită
O specie considerată pierdută pentru totdeauna în incendiile devastatoare din Australia a fost descoperită
Chirurgii au reușit să reatașeze penisul unui bărbat la o zi după ce acesta a fost amputat
Chirurgii au reușit să reatașeze penisul unui bărbat la o zi după ce acesta a fost amputat
Cercetătorii au găsit centrul Sistemului Solar
Cercetătorii au găsit centrul Sistemului Solar