(R)Evoluţia votului începe cu tine!

Într-o suficienţă toxică, clasa politică s-a adaptat situaţiei, preferând unei reforme profunde cultivarea unui electorat captiv.  Astfel, calculele electorale ale partidelor au ţinut cont în mare măsură de aşa-zisul „electorat dur”, disciplinat la vot şi care îşi exercită drepturile doar în paradigma guvernării indiferent de cine şi cum o exercită. Or, în aceste condiţii, cea mai mare frică a partidelor este activarea acelui electorat care nu se simte reprezentat şi pentru care nicio formaţiune politică nu are în acest moment o ofertă credibilă.

• Motivul pentru care autoritățile suedeze anulează proiectele eoliene din Marea Baltică
• Universitățile din Anglia cresc taxele pentru studenți pentru prima oară în aproape un deceniu

SONDAJ. MERGEŢI LA VOT LA ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN 2 NOIEMBRIE?

1990. La scrutinul pentru alegerea Preşedintelui din 20 mai 1990, desfăşurat simultan cu alegerile parlamentare, din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).

1992. Următoarele alegeri prezidenţiale s-au desfăşurat, în 1992, în două tururi de scrutin, primul în data de 27 septembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, şi al doilea în data de 11 octombrie. În primul tur, din cei 16.380.663 alegători, şi-au exprimat opţiunea prin vot 12.496.430 cetăţeni, fiind înregistrată o prezenţă de 76.29%. La turul de scrutin care a decis Preşedintele, au votat 12.153.810 cetăţeni, prezenţa scăzând la 73.23%.

1996. În alegerile prezidenţiale din anul 1996, prezenţa la vot în primul tur, organizat în 3 noiembrie, simultan cu cele parlamentare, din 17.218.654 de alegători înregistraţi au votat 13.088.388, respectiv 76,01%. La al doilea tur de scrutin, din 17 noiembrie, prezenţa la vot a scăzut uşor, la 75.90%, la une prezentându-se 13.078.883 cetăţeni cu drept de vot. 

2000. Următoarele alegeri prezidenţiale au fost organizate în anul 2000, în două tururi de scrutin, la 26 noiembrie, simultan cu alegerile parlamentare, respectiv 10 decembrie. În primul tur, din 17.699.727 de alegători înregistraţi în liste au votat 11.559.458 (65,31%), iar în al doilea tur – 10184715 (57.50%).

2004. La scrutinul din 2004 pentru alegerea Preşedintelui, organizat, de asemenea, în două tururi – dintre care primul s-a desfăşurat, 28 noiembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, iar altul în data de 12 decembrie – un număr de 18.449.676 alegători au fost înscrişi în liste. Din aceştia, 10.794.653 au votat la prima rundă a alegerilor (58.51%) şi 10.112.262 în cea de-a doua (55.21%).

2009. Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De această dată, însă, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfăşurat simultan cu cu referendumul naţional privind parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. În primul tur, din cei 18.293.277 alegători înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar în turul II, care a avut loc în data de 6 decembrie, – 10.620.116 (58.02%). La primul tur de scrutin, şi-au exprimat opţiunea prin vot 51,50% din alegătorii înscrişi în listele electorale îm mediul urban şi 56,30% în mediul urban, potrivit estrimărilor făcute de INS în ziua alegerilor, pe baza unui eşantion reprezentativ format din 6.011 secţii de votare, cu marjă de eroare de +/- 3%.