Studiul a fost realizat de studenţi de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT), care au investigat premisele colonizării planetei Marte pe baza proiectului Mars One şi au depistat o serie de puncte slabe care ar duce la eşecul încercării de a înfiinţa o colonie durabilă.
Printre vulnerabilităţi se numără presiunea scăzută a aerului, habitatele expuse unui mare risc de explozie şi lipsa pieselor de schimb.
Luând în calcul aceste vulnerabilităţi, modelele statistice arată că primele victime ar apărea după doar aproximativ 68 de zile.
De exemplu, unul dintre obiectivele proiectului Mars One este cultivarea plantelor comestibile în unele dintre modulele habitabile.
Dar, spun autorii studiului de la MIT, plantele ar produce cantităţi uriaşe de oxigen, iar concentraţia mare de oxigen din aer ar mări riscul de explozie şi incendiu.
Pentru a menţine presiunea aerului în interiorul habitatelor la niveluri potrivite pentru respiraţia fiinţelor umane, ar trebui eliminat din habitate oxigenul, dar păstrat azotul, dar nu există încă o tehnologie eficientă care să facă acest lucru pe o altă planetă.
Umiditatea în interiorul modulelor habitabile ar fi de aproape 100% – nu nocivă, dar sigur inconfortabilă pentru colonişti.
Piesele de schimb ar reprezenta o mare problemă; după 130 de luni petrecute pe planetă, piesele de schimb ar ajunge să reprezinte 62% din încărcătura transportată pe Marte. Dar călătoria de la Pământ la Marte ar dura probabil aproximativ 9 luni şi ar exista mari întârzieri în livrarea pieselor de schimb.
Şi, în final, autorii studiului evidenţiază faptul că, pentru a aduce pe Marte toate cele necesare instalării coloniei, ar fi nevoie de 15 super-rachete precum Falcon Heavy, pe care o dezvoltă în acest moment Space X, costurile ridicându-se la 4,5 miliarde USD.
Deşi au criticat proiectul Mars One, considerându-l neviabil, autorii studiului de la MIT au oferit cel puţin o soluţie alternativă utilă pentru supravieţuirea pe termen lung a echipajului: folosirea unei construcţii separate în care să fie cultivate plantele şi stocat oxigenul, acesta fiind apoi distribuit în modulele locuite de colonişti, pe măsura necesităţilor.
Directorul Mars One, Bas Lansdorp, consideră nefondate criticile celor de MIT, susţinând că a stat de vorbă cu experţi care l-au asigurat că tehnologiile pe care le are în vedere pentru colonizarea planetei Marte vor funcţiona. Antreprenorul a admis totuşi că problema reaprovizionării ar putea crea dificultăţi.
Sursa: Mail Online