Participantele, cu vârste cuprinse, în general, între 35 şi 55 de ani, au fost testate pentru identificarea trăsăturilor de personalitate, inclusiv nivelul de nevrotism. Un grad mare de nevrotism în ansamblul trăsăturilor de personalitate este asociat cu anxietatea (tendinţa de a-şi face griji), gelozia, schimbările de dispoziţie, tendinţa de a se supăra cu uşurinţă şi de a fi chinuit de sentimente de vinovăţie.
Femeile au fost, de asemenea, întrebate dacă sunt stresate la locul de muncă, acasă ori din cauza unor probleme de sănătate. Aceste întrebări au fost puse la fiecare 5 ani, studiul durând, în total, 38 de ani.
În acest timp, 153 de participante au ajuns să sufere de demenţă.
Cele care obţinuseră scorurile cele mai mari pentru nevrotism, la vârsta mijlocie, erau predispuse în cea mai mare măsură la această boală, dar numai dacă fuseseră supuse unui stres îndelungat.
Doar nevrotismul, luat separat, nu măreşte riscul de Alzheimer, dar persoanele nevrotice care erau, în acelaşi timp, timide şi introvertite prezentau cel mai mare risc, arată autorii studiului într-un articol publicat în jurnalul Neurology; ei cred că persoanele nevrotice resimt mai puternic stresul, iar acest lucru are efecte nocive asupra creierului, sau, poate, aceste persoane ar avea şi un stil de viaţă mai nesănătos.
Deoarece numărul persoanelor ce suferă de maladia Alzheimer este în creştere, este important să fie identificate persoanele cu risc sporit de a dezvolta această afecţiune, spun specialiştii.
Sursa: Mail Online