Potrivit AFP, unul dintre principalele obiective ale acestui proiect comun iniţiat de ESA şi Roscosmos (Agenţia spaţială rusă) constă în a afla dacă formele de viaţă au existat vreodată pe planeta roşie.
Programul prevede lansarea a două misiuni pe Marte, fără echipaje umane la bord. Prima dintre ele, o sondă orbitală, cu un modul de testare a procedurii de coborâre pe planetă, va fi lansată în ianuarie 2016. Ea va ajunge la destinaţie după nouă luni. A doua constă în lansarea, în mai 2018, a unui modul robotizat, care se va plasa pe suprafaţa marţiană în ianuarie 2019.
Cele patru locuri posibile de coborâre pe Marte care au fost reţinute – Mawrth Vallis, Oxia Planum, Hypanis Vallis şi Aram Dorsum – „sunt toate situate relativ aproape de ecuator”, a precizat ESA într-un comunicat de presă.
„Suprafaţa planetei Marte este în prezent un mediu ostil pentru organismele vii, însă forme primitive de viaţă au putut să existe acolo, atunci când clima era mai caldă şi mai umedă, în urmă cu 3,5 miliarde-4 miliarde de ani”, a declarat Jorge Vago, cercetător la ESA şi participant la proiectul ExoMars.
„Din acest motiv, locul de coborâre trebuie să se afle într-o regiune cu roci străvechi, unde apa lichidă a existat în trecut din abundenţă”, a explicat el.
Modulul robotizat al misiunii ExoMars va fi capabil să foreze în scoarţa marţiană până la o adâncime de doi metri.
Sursa: Mediafax