Consumatorii de bere au probleme de sănătate pentru că au de obicei o dietă greşită

Mai mulţi experţi în nutriţie din diferite ţări europene au prezentat o serie de studii privind efectele benefice ale consumului moderat de bere, marţi, la Bruxelles, în cadrul celui de-al 7-lea Simpozion european „Berea şi Sănătatea”.

Consumul moderat de vin reduce riscul de boli cardiovasculare cu 32 la sută, iar cel de bere cu 22 la sută, a arătat Rosa Lamuela, de la Universitatea din Barcelona.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Berea este o sursă importantă de polifenoli (antioxidanţi ce previn bolile cardiovasculare, cancerul şi reduc efectele îmbătrânirii), având un conţinut mai ridicat al acestor substanţe decât vinul alb, dar mai scăzut decât cel roşu.

Pe de altă parte, mai multe studii făcute de-a lungul timpului indică o stare mai bună a sănătăţii la băutorii de vin, faţă de băutorii de bere, a arătat cercetătoarea olandeză Edith Feskens, de la Universitatea din Wageningen.

Cercetătorii francezi au arătat, în anii ’80, că există un paradox în ceea ce priveşte rata de deces din cauza bolii coronariene a inimii la acest popor, care este scăzută în ciuda alimentaţiei bogate în grăsimi. Aceasta s-ar explica, printre altele, prin consumul ridicat de vin roşu înregistrat în rândul francezilor.

Un studiu realizat în SUA pe un eşantion de 128.934 de adulţi din California de Nord, urmăriţi între 1978 şi 1985, a arătat că persoanele care beau vin aveau un risc de mortalitate mai scăzut decât consumatorii de bere sau de tării. Însă consumatorii de vin erau mai degrabă femei, absolvenţi de studii superioare, nefumători şi persoane care nu beau foarte mult.

Şi alte studii au arătat că persoanele care beau vin sunt caracterizate de un statut social mai bun, o stare de sănătate mai bună, un IQ mai ridicat şi o stare psihologică mai bună.

Analizând şi alte studii, realizate între 1997 şi 2012, în Spania, SUA, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Italia şi Franţa, s-a mai constata o legătură între preferinţa pentru vin sau bere şi alimentaţia aleasă. În SUA, Danemarca şi Finlanda, majoritatea femeilor preferă vinul, iar majoritatea bărbaţilor – berea, în timp ce în Italia, Franţa şi Spania, populaţia în ansamblu preferă vinul.

Preferinţa pentru bere a fost corelată cu alegerea mai multor produse alimentare nesănătoase şi mai puţinor alimente sănătoase în Danemarca şi Marea Britanie şi respectiv un conţinut mai scăzut de fructe şi legume în alimentaţie în SUA. Şi consumatorii spanioli de bere erau mai puţin înclinaţi să urmeze recomandări pentru o alimentaţie sănătoasă sau o dietă mediteraneană.

În schimb, preferinţa pentru vin a fost corelată cu un aport mai mare de fructe, legume, peşte, salate şi ulei de măsline, în urma testării pe un larg eşantion în Danemarca, şi mai multe fructe, legume şi fibre dietetice în alimentaţie, în SUA, unde băutorii de vin erau mai înclinaţi să fie vegetarieni.

În ţările din Europa de Nord şi în SUA consumatorii de vin erau mai degrabă femei, cu un statut socio-economic mai ridicat şi un indice de masă corporală mai scăzut.

În ţările mediteraneene, pe de altă parte, înclinaţia de a consuma vin nu a fost corelată cu obiceiuri alimentare mai sănătoase. Cei care preferau vinul în această zonă erau mai degrabă mai în vârstă şi aveau un indice de masă corporală mai ridicat.

Astfel, au concluzionat cercetătorii, berea în sine nu este nesănătoasă, dar este percepută astfel din cauza unor asocieri: este preferată în general persoane cu un statut socio-economic mai scăzut, care automat au o stare de sănătate mai proastă şi tind să facă alegeri nesănătoase în alimentaţie.

Pe de altă parte, în Sicilia, regiunea italiană unde vinul este preferat în cea mai mică măsură, consumul moderat de bere a fost corelat cu o mai mare înclinaţie către dieta mediteraneană, care are multiple beneficii pentru sănătate, a arătat Giuseppe Grosso de la Universitatea din Catania.

Tot în mod eronat, berea este considerată o băutură care îngraşă, deşi nu are mai multe calorii decât alte băuturi alcoolice, iar un studiu al Corinei Zugravu, preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie din România, prezentat şi la Bruxelles, a arătat că nu există o legătură directă între consumul de bere şi creşterea burţii.

Consumul moderat de alcool scade riscul mortalităţii, din toate cauzele, atât la femei, cât şi la bărbaţi, faţă de lipsa consumului. Odată cu creşterea consumului însă, creşte şi riscul, depăşindu-l pe cel existent în faza de non-consum, efect cunoscut drept curba J.

Doza zilnică recomandată de bere este de 330 de mililitri la femei şi de 660 de mililitri la bărbaţi.

Cercetătorii au subliniat şi efectele benefice ale berii fără alcool, care are mai puţine calorii, conţinând în schimb celelalte substanţe benefice, şi poate fi consumată fără restricţii, de şoferi sau gravide.

Potrivit profesorului belgian Philippe De Witte, de la Universitatea din Louvain, provocările pentru viitor sunt de a dezvolta beri fără alcool cât mai gustoase şi de a spori efectul polifenolilor din această băutură.

O altă provocare pentru berari ar fi şi obţinerea de bere fără gluten, pentru a preveni cazurile de boală celiacă (enteropatie glutenică) care afectează estimativ 1 la sută din populaţie, după cum a arătat Martin Zarnkow, de la Universitatea Tehnică din Munchen.

Sursa: Mediafax