Cine sunt favoriţii la premiile Nobel? Descoperirile care ar putea primi marea distincţie în octombrie

Predicţiile anunţate joi aparţin specialiştilor de la departamentul Intellectual Property & Science (IP&S) al Thomson Reuters, care deţine şi agenţia de presă Reuters. Din 2002, IP&S a indicat cu acurateţe 35 de laureaţi ai premiilor Nobel, inclusiv nouă personalităţi care au primit distincţia în acelaşi an şi 16 laureaţi recompensaţi în decurs de doi ani de la predicţie.

Predicţiile Thomson Reuters sunt bazate pe citările oamenilor de ştiinţă şi referinţe ale realizărilor lor în lucrările altor cercetători.

• Protest Greenpeace la Forumul Economic Mondial: ce mesaje au afișat activiștii?
• Europa trebuie să învețe cum să aibă grijă de ea însăși, avertizează Volodimir Zelenski

Citările pot reflecta gradul de influenţă al unui studiu, dar nu reprezintă un indicator perfect. Descoperirile în domenii foarte specializate pot fi citate de mai puţine ori, în timp ce o reuşită într-un domeniu mai cunoscut poate primi mai multe referinţe.

Unele referinţe, însă, pot fi recunoaşteri ale importanţei unei reuşite, fiind făcute de oameni de ştiinţă care admit meritele deosebite ale colegilor lor, având în vedere că nominalizările sunt făcute şi de foşti laureaţi ai premiilor Nobel şi alte personalităţi, iar reputaţia contează.

Analiştii IP&S au indicat şapte posibili câştigători pentru anul acesta în domeniul medicinei şi fizicii şi opt în domeniul chimiei. Comitetul Nobel acordă premiul pentru maximum trei cercetători dintr-un domeniu, aşa că includerea în lista posibililor laureaţi a unui număr dublu de savanţi creşte şansele ca predicţia să se adeverească.

Pentru premiul Nobel pentru medicină, care va fi anunţat pe 6 octombrie, la Stockholm (Suedia), specialiştii Thomson Reuters au ales descoperiri ştiinţifice vechi de mai multe decenii.

David Julius, de la Universitatea California din San Francisco, este considerat un posibil câştigător, pentru descoperirea, la sfârşitul anilor 1990, a receptorului celular pentru molecula de capsaicină, substanţă conţinută de ardeiul iute. Julius a descris mecanismul de activare al acestui receptor sub influenţa capsaicinei, dar şi sub influenţa căldurii, dând naştere senzaţiei de durere.

Descoperiri realizate de alţi trei competitori pentru premiul Nobel au contrazis teoria potrivit căreia oamenii sunt, din punct de vedere al ADN-ului, asemănători în proporţie de 99%. Unul dintre cercetători, Michael Wigler, de la Cold Spring Harbor Laboratory, a descoperit că peste 10% din genomul uman conţine secvenţe ADN care sunt duplicate, ca şi cum „fotocopiatorul” biologic a scăpat de sub control. Aceste variaţii ale numărului de secvenţe genetice copiate sunt asociate cu afecţiuni grave, precum autismul şi schizofrenia.

Această ediţie a premiilor Nobel ar putea onora descoperiri din perioada de început a geneticii moleculare şi anume cele ale lui James Darnell şi Robert Roeder, de la Universitatea Rockefeller, şi ale lui Robert Tijan, de la Universitatea California Berkley, despre cum este transcris ADN-ul în interiorul celulelor pentru a putea fi sintetizate proteine.

Premiul Nobel pentru fizică, ce va fi anunţat pe 7 octombrie, ar putea fi, de asemenea, acordat pentru o descoperire din deceniile trecute. Unul dintre favoriţii identificaţi de Thomson Reuters este Charles Kresge, de la Saudi Aramco, a cărui invenţie din 1992, filtrele moleculare, este în prezent folosită în domeniul catalizatorilor industriali.

În domeniul chimiei, pentru care premiul va fi anunţat pe 8 octombrie, cercetătorii Ching Tang, de la Universitatea din Hong Kong pentru Ştiinţă şi Tehnologie, şi Steven Van Slyke, de la start-up-ul Kateeva Inc. din Silicon Valley (San Francisco), ar putea primi premiul Nobel pentru inventarea LED-urilor organice (diode organice luminiscente, n.r.), folosite în prezent la fabricarea ecranelor telefoanelor, tabletelor şi televizoarelor HD.

Sezonul premiilor Nobel debutează anul acesta cu cel pentru medicină, iar, în afară de cele pentru fizică şi chimie, va mai fi acordat cel pentru pace (10 octombrie). Potrivit tradiţiei, data la care va fi anunţat premiul Nobel pentru literatură va fi făcută publică de Academia Suedeză cu doar câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este programat într-o zi de joi, deci anul acesta ar putea fi anunţat pe 9 octombrie.

Premiul Nobel pentru economie sau, după cum este denumit oficial, premiul Băncii Regale Suedeze pentru Ştiinţe Economice acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat pe 13 octombrie.

Suma care însoţeşte premiul Nobel a fost fixată în 2012 la 8 milioane de coroane suedeze (circa 870.000 de euro la cursul din 2014).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi Oslo pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1986.

Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Industriaşul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care s-au evidenţiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.

Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane (197 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public şi binelui omenirii”.

În prezent, premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze şi poate fi împărţit dacă există mai mulţi laureaţi în aceeaşi categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.

Sursa: Mediafax