Genele influenţează puternic preferinţa noastră pentru anumite băuturi, deoarece influenţează „dotarea” cu anumite tipuri de receptori ai gustului. Faptul că persoane diferite percep în mod diferit gustul aceleiaşi băuturi, că unora le place, iar altora nu, se datorează variaţiilor genetice.
Ca şi în cazul daltonismulului şi al altor anomalii de percepere a culorilor, diferenţele în perceperea gustului au o bază biologică, explică John Hayes, profesor de ştiinţe alimentare la Pennsylvania State University.
Unul dintre aspectele în care se manifestă aceste diferenţe perceptuale este perceperea gustului amar: unele persoane agreează gustul berii, altora aceeaşi bere li se pare prea amară pentru a o bea cu plăcere. Studii anterioare arătaseră că persoanele care percep mai puternic amăreala au tendinţa de a consuma legume mai puţin amare.
Studiul a avut în vedere două gene asociate cu două tipuri de receptori ai gustului amar – TAS2R13 şi TAS2R38.
Ambele sunt responsabile de anumite diferenţe în ceea ce priveşte consumul de alcool. O altă genă, asociată cu un alt tip de receptor de gust, TRPV1, nu fusese corelată cu deosebiri în consumul de alcool, dar cercetătorii cred că este şi ea importantă, deoarece ea este responsabilă de senzaţia de „arsură” pe care o produce alcoolul. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Alcoholism: Clinical and Experimental Research.
Diverşi factori, precum învăţarea, experienţele anterioare şi ambianţa contribuie la faptul că ne place ori nu o anumită băutură alcoolică, dar studiul sugerează că, în orice caz, nu pornim cu toţii din acelaşi punct: unii dintre noi sunt predispuşi, prin genele moştenite, să le placă mai mult anumite băuturi alcoolice (şi anumite alimente) decât altele.
Sursa: Mail Online