Din punct de vedere al comportamentului etic, nu există diferenţe semnificative între cele două categorii, spun experţii.
Cercetătorii au intervievat 1.252 de adulţi din Statele Unite şi Canada, cu diferite religii şi orientări politice, pentru a afla faptele bune şi rele comise de aceştia, dar şi pe cele la care au fost martori sau despre care au auzit în decursul unui zile.
Dan Wisneski, profesor de psihologie la Universitatea Saint Peter din New Jersey, coordonatorul studiului, spune că a vrut să afle ce rol joacă etica în viaţa de zi cu zi a diferitelor persoane.
Rezultatele pot fi suprinzătoare mai ales pentru cei care au crezut că persoanele religioase pot să distingă mai uşor între bine şi rău.
Potrivit acestui studiu, cei religioşi şi cei necredincioşi au comis un număr similar de fapte bune. Acelaşi lucru a fost observat şi atunci când experţii au ţinut cont de orientările politice diferite ale subiecţilor: nu există o diferenţă în comportament.
Toţi au vorbit mai mult despre faptele bune comise decât de cele rele, în timp ce în cazul faptelor despre care au auzit predomină cele imorale faţă de cele morale.
Diferenţele sunt la nivel de intensitate a emoţiei, spun cercetătorii. De exemplu, persoanele religioase percep mai intens sentimentele de vină, dezgust şi jenă atunci când au făcut o faptă imorală.
În acelaşi timp, aceste persoane sunt mai mândre şi mai mulţumite de faptele lor atunci când fac ceva moral comparativ cu persoanele care nu sunt religioase.
Este primul studiu care analizează fapte şi situaţii etice reale, nu ipotetice.
La cercetare au participat experţi de la Universitatea Illinois din Chicago, Universitatea Cologne din Germania şi Universitatea Tilburg din Olanda.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Science.
Sursa: Live Science