Un vierme lat nemuritor este cea mai nouă armă contra bacteriilor rezistente la antibiotice
„Suntem prima echipă de cercetători din Franţa şi din lume care a utilizat acest vierme, Dugesia japonica, pentru cercetarea unui răspuns imunitar”, a declarat miercuri, pentru AFP, cercetătorul Eric Ghigo, director de cercetare la Centrul naţional francez de cercetare ştiinţifică (CNRS), liderul echipei care şi-a publicat studiul în revista Cell Host and Microbe.
„Viermele lat este utilizat în mod obişnuit doar în studiile privind reconstituirea ţesuturilor, deoarece acest organism este nemuritor. Dacă îl tăiaţi în zece bucăţi, veţi avea zece viermi noi”, a explicat Ghigo, care a mobilizat mai multe echipe de cercetare din întreaga lume.
Cercetătorul a explicat că era interesat de „un model nou de organism”, pentru a schimba organismele de studiu clasice, musca, şoarecele şi peştii, „cu care am cam ajuns la baza lucrurilor”.
Ideea echipei lui Eric Ghigo a fost de a testa efectele a 17 bacterii asupra viermelui lat, mai ales microorganismele responsabile de infecţiile cu legionella, salmonella, listeria şi bacteria responsabilă de tuberculoză. Viermele lat s-a dovedit rezistent la 17 bacterii cu un ridicat potenţial patogen şi chiar mortal pentru oameni.
Prin intermediul tehnicilor de secvenţiere genetică, cercetătorii au reuşit să afle că motivul rezistenţei incredibile a acestui vierme în faţa acestor infecţii este o genă, cunoscută ca MORN2, prezentă şi în genomul uman, dar inactivă în cazul oamenilor.
Experţii spun că tot ce ar trebui făcut acum este să activeze această genă în cadrul unor culturi de globule albe umane (globulele albe sunt celule ale sistemului imunitar, responsabile cu lupta împotriva infecţiilor, n.r.), pentru ca acestea să poată distruge agenţii patogeni.
„Această descoperire ne deschide o nouă pistă de acţiune împotriva Mycobacterium tuberculosis, bacteria responsabilă de tuberculoză, ale cărei tulpini rezistente la antibiotice sunt din ce în ce mai răspândite”, precizează CNRS într-un comunicat.
Potrivit cercetătorului Eric Ghigo, descoperirea ar putea duce la teste clinice pe pacienţi umani în 10 – 15 ani.