Studiile arată că ordinea naşterii prezintă o legătură cu motivaţia şi realizările în viaţă, fiind un factor predictor al succesului mai puternic decât sexul unei persoane. Studiul a urmărit datele a mai bine de 3.500 de fraţi şi surori, date colectate în cadrul a două cercetări: British Household Panel Survey şi Understanding Society.
Chiar şi atunci când luau în calcul educaţia părinţilor şi statutul profesional al acestora, cercetătorii conduşi de Feifei Bu, doctorand la Institute for Social and Economic Research din cadrul Universităţii Essex, au descoperit că primii născuţi erau cu 7% mai predispuşi să îşi dorească să studieze mai mult.
„Cercetarea mea a dezvăluit că primii născuţi au aspiraţii educaţionale mai înalte, iar acest lucru duce la realizări educaţionale mai mari”, explică Bu, notând totodată că în cadrul unei familii primii născuţi sunt cu 16% mai predispuşi să urmeze educaţia superioară decât cei născuţi după ei.
„Ce m-a surprins în rezultatele studiului a fost faptul că efectul ordinii naşterii este mult mai puternic decât impactul sexului copilului în ceea ce priveşte reuşitele în viaţă”, a adăugat cercetătoarea. Ea spune că acest lucru ar putea avea legături cu alţi factori, cum ar fi inteligenţa, personalitatea şi investiţia parentală.
Bu crede că acei copii care sunt primii sau ultimii în familie (şi, desigur, cei singuri la părinţi) se bucură, de multe ori, de o perioadă de investiţie parentală exclusivă în ceea ce priveşte timpul şi banii acordaţi, perioadă ce lipseşte în cazul copiilor „mijlocii”. De asemenea, cercetătoarea crede că o distanţă mai mare de timp între fraţi sau surori îmbunătăţeşte şansele ca toţi membrii familiei să obţină o educaţie bună.
„Aceasta este imaginea de ansamblu şi, deoarece oamenii sunt fiinţe complicate, şi alţi factori joacă un rol, cum ar fi influenţele prietenilor şi ale persoanelor de la şcoală”, cauţionează cercetătoarea.
Cercetările efectuate la nivel internaţional confirmă rezultatele obţinute de cercetătoare. O lucrare publicată în octombrie 2013 de economiştii V. Joseph Hotz şi Juan Pantano a arătat că standardele parentale mai stricte rezultă în rezultate educaţionale mai ridicate în rândul primilor copii născuţi. De asemenea, alte studii realizate în Olanda şi Scandinavia arată că primii născuţi au şanse mai mari să obţină calificări mai ridicate.
Frederick T.L. Leong, un profesor de la Universitatea Michigan State, a descoperit că primii născuţi sunt mai interesaţi de cariere intelectuale, fiind încurajaţi de părinţi să fie doctori sau avocaţi.
Mulţi lideri din domeniul afacerilor sunt de acord că ordinea naşterii contează. Spre exemplu, Richard Branson, fondatorul grupului Virgin şi totodată prim-născut, crede că ordinea naşterii este importantă, însă nu crede că este principalul motiv pentru care oamenii au parte de succes. „De regulă, primii născuţi au responsabilitatea de a-i îngriji pe cei mai tineri membri ai familiei, iar asta poate inculca abilităţi de lider la o vârstă fragedă. Dar fie că eşti primul născut sau al 15-lea, dacă ţi se oferă susţinere, ai un mentor şi ai dorinţa de a produce o schimbare în lume, poţi deveni un lider”, spune Branson.
Laura Tenison, fondatoarea retailerului JoJo Maman Bébé, este cel mai tânăr copil dintr-o familie cu 5 copii şi crede că ordinea naşterii este relevantă. „Uitându-mă la antreprenori, văd că de multe ori copiii mai tineri au succes în cariere mai puţin tradiţionale. Fraţii mei mai mari au mers cu toţii la Oxbridge, însă eu nu am mers la universitate şi am acum afacerea mea, pe când celălalt frate al meu a devenit meşteşugar. Am fost lăsaţi amândoi să ne creştem singuri”, spune Tenison.
Ea crede că cei mai mici copii tind să fie cei mai rebeli şi mai curajoşi, refuzând să accepte „nu” ca răspuns şi fiind mai dispuşi să îşi asume riscuri.
„Copiii mai mari sunt mai dominanţi, rigizi şi simt nevoia să creeze ordine. Copiii mijlocii pur şi simplu merg fără să facă valuri”, adaugă ea, spunând că cei născuţi mai târziu sunt adeseori mai creativi. „Dacă te numeri printre ultimii copii dintr-o familie mare, părinţii de multe ori nu mai au energia de a «dădăci» cei mai mici copii în acel punct al vieţii lor”, spune ea.
Totuşi, specialiştii spun că există şi atribute negative ale primilor născuţi. Profesorul Cary Cooper de la Lancaster University’s School of Business spune că primii născuţi tind să fie oameni care încearcă să se facă plăcuţi, fiind crescuţi de părinţi care i-au răsfăţat. „Primii născuţi pot fi mai nevrotici, pentru că părinţii sunt mai anxioşi cu primul născut. Copiii simt şi absorb această anxietate”, adaugă profesorul. Această insecuritate îi motivează pe primii născuţi să fie mai ambiţioşi, spune profesorul, adăugând că „al doilea născut tinde să fie mai puţin anxios şi mai independent”. De asemenea, profesorul crede că „relaţia cu părinţii şi modul în care s-au comportat cu tine prezice stilul de lider”.
Frank J. Sulloway, autorul cărţii In Born to Rebel: Birth Order, Family Dynamics and Creative Lives, crede că familia oferă copiilor perspective diferite asupra vieţii. Acestea se datorează faptului că ei aleg strategii diferite pentru a obţine aprobarea părinţilor. El sugerează că primii născuţi se identifică mai des cu părinţii, menţinând starea de fapt, pe când copiii mai tineri tind să fie „născuţi pentru a fi rebeli”. În ceea ce priveşte „copiii mijlocii”, Catherine Salmon şi Katrin Schumann, autorii cărţii The Secret Power of Middle Children, afirmă că de multe ori ei tind să se descurce mai bine mai târziu în viaţă, fiind totodată cunoscuţi pentru diplomaţie.
Sursa: Financial Times