Aceşti războinici de weekend poartă cu mândrie la încheietura mâinii brăţări cu emblema ce reprezintă un pin, simbolul rezistenţei armate faţă de ocupaţia micii lor ţări, în 1940, de către fosta Uniune Sovietică.
În ultimele luni, anexarea Crimeei de către Rusia, intervenţia acesteia armată în Ucraina şi mişcări de trupe în enclava rusă Kaliningrad, vecină cu Lituania, au declanşat un val de înscrieri într-o organizaţie paramilitară ce reînvie tradiţia „Trăgătorilor” din anii ’40.
Lideri lituanieni, dar şi estoni şi letoni, îndeamnă NATO să instaleze în mod permanent militari în statele baltice, pentru a descuraja orice eventuală ameninţare din partea moştenitorilor fostului impereiu sovietic.
Dar fără să aştepte deciziile în acest sens ale Summitului Alianţei Nord-Atlantice din Ţara Galilor, mii de voluntari lituanieni se mobilizează deja în cadrul unei organizaţii nonguvernamentale (ONG) susţinute în mod evident de către autorităţi.
Studenţi sau oameni de afaceri, funcţionari, jurnalişti şi chiar politicieni se alătură Uniunii Trăgătorilor (Sauliai, în lituaniană) fondate în 1919, dar interzisă în 1940 de către sovietici. Unii membri ai organizaţiei au fost acuzaţi, ulterior, de colaborare cu ocupantul următor, Germania nazistă.
Doamna de fier
„Efectivele filialei noastre de la Vilnius s-au triplat de la începutul crizei din Ucraina”, declară Mindaugas Balciauskas, comandantul unui detaşament al organizaţiei, care revendică în total aproximativ 7.000 de membri, adică toţi atâţia câţi numără armata de aproximativ 7.000 de militari şi 4.200 de rezervişti, într-o ţară de trei milioane de locuitori.
Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, care deţine centura neagră la judo şi este numită şi „Doamna de fier” – din cauza luărilor sale de poziţie foarte ferme faţă de Moscova, a promis că va lua arma în mână în cazul, puţin probabil, în care Rusia ar vrea să-i atace ţara, membră a NATO şi a Uniunii Europene (UE).
„Să fac parte dintr-o unitate paramilitară îmi va permite să fiu mai bine informat şi mai bine pregătit decât cei care nu fac parte”, a declarat pentru AFP Arturas Bortkevicius, un specialist financiar în vârstă de 37 de ani.
Trăgătorii îşi petrec weekendurile efectuând manevre în pădure sau într-o tabără de antrenament militar de la Pabrade, la nord de Vilnius.
Deputatul liberal Remigijus Simasius recunoaşte că, în caz de criză, locul său va fi în Parlament, dar crede că înscrierea sa în organizaţia paramilitară îi va încuraja şi pe alţii să facă acest lucru,
Acuzaţii de comitere a unor masacre
Uniunea Trăgătorilor „a marcat puternic istoria Lituaniei”, apreciază istoricul Arvydas Anusauskas.
Organizaţia a fost fondată în 1919, imediat după Primul Război Mondial, într-o perioadă în care lituanienii erau angajaţi într-o serie de „războaie de independenţă” împotriva bolşevicilor ruşi, altor forţe ruseşti, germanilor şi polonezilor. Ulterior, până la invazia sovietică din 1940, Uniunea a avut printre membri ruşi, polonezi, evrei şi chinezi, o alcătuire carereflecta diversitatea etnică a regiunii.
Ulterior, reputaţia organizaţiei a avut de suferit în urma unor acuzaţii potrivit cărora unii dintre membrii acesteia au fost implicaţi într-o serie de masacre naziste asupra a aproximativ 80.000 de evrei, polonezi şi ruşi, la Paneriai, o suburbie a Vilniusului.
După război, Trăgătorii au dus o luptă de gherilă împotriva sovieticilor, până la începutul anilor ’50.
Uniunea a renăscut în 1989, când blocul sovietic s-a dezintegrat iar Lituania şi-a regăsit independenţa. În prezent, înscrierile masive sunt motivate de dorinţa de a face faţă unei eventuale noi ameninţări ruse.
Criza din Ucraina i-a determinat inclusiv pe unii lituanieni de origine rusă să devină membri ai Uniunii Trăgătorilor.
În această situaţie se află un fotograf, Vladimiras Ivanovas, în vârstă de 40 de ani. „Sunt cine sunt şi sunt patriot lituanian”, spune el.