Cum ne schimbă comportamentul mâncarea tip „junk food”?

Descoperirile ar putea explica modul în care consumul excesiv de alimente nesănătoase poate schimba, în timp, comportamentul unei persoane, slăbind capacitatea de auto-control şi ducând la mâncatul în exces şi la obezitate.

Cercetătorii de la University of New South Wales, Australia, au dat unor şobolani masculi apă îndulcită cu zahăr şi i-au antrenat să asociaze câte un sunet diferit cu câte una dintre cele două arome (struguri sau cireşe).

• Furie în Danemarca după declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda
• OpenAI și-ar putea construi propriul robot umanoid

Şobolanii crescuţi cu o alimentaţie echilibrată încetau, la un moment dat, să mai răspundă la indiciile legate de o anumită aromă a apei îndulcite, după ce consumaseră o anumită cantitate din ea. Acest mecanism înnăscut , foarte răspândit la animale, le protejează împotriva supraalimentării şi le ajută să-şi menţină o alimentaţie echilibrată, sănătoasă. 

Ulterior, şobolanii au fost trecuţi la o alimentaţie tip junk food, similară celei consumate de oameni în restaurante fast food. Zilnic, li se ofereau două tipuri de  mâncăruri sărate (plăcintă, rulouri chinezeşti) şi două dulci (biscuiţi, fursecuri, prăjituri), din care animale puteau mânca atât cât doreau.

După numai două săptămâni, greutatea corporală a şobolanilor crescuse cu 10% , iar comportamentul lor s-a schimbat radical. 

Au început să nu mai manifeste discernământ în privinţa mâncării şi nu mai erau indiferenţi la sunetul care anunţa prezenţa unui aliment cu care erau prea obişnuiţi. 

Cercetătorii  consideră că acest comportament arată că îşi pierduseră preferinţa naturală pentru hrana sănătoasă, iar efectele s-au menţinut o vreme şi după ce şobolanii fuseseră din nou trecuţi la un regim de hrană sănătoasă.

Concluzia oamenilor de ştiinţă a fost că junk food provoacă modificări durabile în circuitul de recompensă din creierul animalelor, inclusiv în cortexul orbito-frontal – o zonă responsabilă de luarea deciziilor. 

Concluziile, prezentate în Frontiers in Psychology, pot avea implicaţii şi pentru oameni, deoarece circuitele cerebrale sunt similare la toate speciile de mamifere. 

Sursa: Mail Online