Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.
Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.
Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.
„Dacă brânza este un fals de calitate inferioară, ruinează reputaţia produsului. Pentru noi este important să protejăm metoda tradiţională de fabricare a brânzei”, a declarat Agnes Beroud, care lucrează pentru asociaţia producătorilor de brânză Tete De Moine (Cap de Călugăr n.r.), servită în mod tradiţional în fâşii foarte subţiri pentru elibera mirosul şi aroma. Această brânză a fost inventată şi produsă pentru prima oară acum mai bine de opt secole, de călugări de la mănăstirea Bellelay, din regiunea Jura.
Elveţia produce brânzeturi cel puţin din perioada Evulului Mediu, primele menţionării datând din anul 1115. În prezent, producătorii de brânză Emmental, Tete, Gruyere şi ale sortimente trebuie să respecte reguli stricte pentru garantarea purităţii.
Aceste reguli măresc preţul de preţul de producţie, respectiv cel plătit de cumpărători, şi sporesc tentaţia pentru fabricarea de produse contrafăcute, cu pretenţia că ar fi produse în Elveţia. În plus, în alte ţări există producători care fabrică brânza Emmental la costuri mai mici.
Metoda amprentei genetice pentru verificarea produselor contrafăcute a fost introdusă în 2011, pentru Emmental, după apariţia unor falsuri în Italia. Anul trecut, metoda a început să fie aplicată şi pentru brânza Tete de Moine, fabricată doar de opt producători din regiunea Jura. Identificarea amprentei genetice a produselor Gruyere şi Sbrinz este în curs.
„Se ia brânza, se extrage ADN-ul şi este verificat cu ajutorul unui marker”, a declarat Deborah Rollier, unul dintre cercetătorii implicaţi în proiectl a Agroscope, institutul guvernamental pentru ştiinţa alimentelor din Berna.
Pentru ca brânza Tete să fie marcă protejată, iar Elveţia şi Uniunea Europeană să ia măsuri împotriva falsificatorilor, producţia trebuie să aibă loc doar în regiunea Jura, la graniţa cu Franţa. Ingredientele artificiale, inclusiv conservanţii, sunt interzişi. Reglementările pentru brânza Emmental sunt la fel de stricte.
Contrafacerile sunt doar un aspect al problemelor cu care se confruntă producătorii, un altul fiind recesiunea care a determinat cumpărătorii să opteze pentru produse mai ieftine.
Volumul exporturilor elveţiene de brânză Emmental au scăzut cu 18% în primul semestru, iar în cazul brânzei Tete cu 3,4%. Pentru prima oară, importurile de brânză ale Elveţiei au fost mai mari decât exporturile, în luna iunie, potrivit datelor din industrie.