Astfel, mai multe celule au reuşit să se dezvolte şi să formeze un timus – un organ important al sistemului imunitar – complet funcţional, după ce au fost transplantate în corpurile unor şoareci.
Această reuşită medicală, descrisă pe larg în revista Nature Cell Biology, ar putea deschide calea către noi alternative în domeniul transplantului de organe.
Oamenii de ştiinţă spun că studiul este deosebit de promiţător, însă vor mai trece câţiva ani până când medicii vor putea aplica această tehnică pe oameni.
Timusul este un mic organ din cavitatea toracică, situat între cei doi plămâni şi inimă, care reprezintă o parte importantă a sistemului imunitar. Timusul produce celulele T, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor.
Cercetătorii de la Centrul pentru medicină regenerativă din cadrul Universităţii Edinburgh au început acest studiu cu celule recoltate din embrioni de şoareci.
Acele celule au fost reprogramate genetic şi au început să se transforme într-un tip de celule care există în timus. Ele au fost combinate apoi cu alte celule cu rol de suport şi transplantate în corpurile unor şoareci.
După transplant, noile celule au început să se dezvolte şi au generat astfel un timus complet funcţional.
Tehnica este similară cu aceea folosită anul trecut, când un grup de celule cerebrale umane crescute în laborator au atins acelaşi nivel de dezvoltare cu fetuşii de nouă săptămâni.
Timusul este însă un organ mult mai simplu şi, în cadrul noului studiu, a devenit complet funcţional.
Structural, timusul conţine două regiuni principale şi produce faimoasele celule T.
Pacienţii care au nevoie de un transplant de măduvă şi copiii care s-au născut fără un timus funcţional ar putea beneficia de urma acestei descoperiri.
Diverse metode de stimulare a timusului ar putea să îi ajute şi pe oamenii în vârstă. Acest organ se micşorează odată cu înaintarea în vârstă şi duce astfel la slăbirea sistemului imunitar.
Totuşi, există o serie de obstacole care împiedică transformarea acestui studiu pe animale într-o terapie aplicabilă pacienţilor umani.
Tehnica actuală foloseşte embrioni. Acest fapt înseamnă că timusul astfel dezvoltat nu va fi un ţesut compatibil cu pacientul.
Cercetătorii trebuie de asemenea să se asigure că celulele transplantate nu vor creşte necontrolat şi nu vor prezinta astfel un risc de cancer.
Medicina regenerativă este un domeniu care se dezvoltă cu rapiditate. În prezent, există deja pacienţi care au în corpurile lor vase de sânge, trahei şi vezici urinare create în laborator. Aceste organe au fost realizate prin „cultivarea” celulelor pe un tipar din plastic, care este apoi transplantat în trupul pacientului.
În schimb, pentru dezvoltarea unui nou timus în organism este nevoie de doar o „injecţie” cu celule.
Surse: Mediafax, BBC News, MRC Centre for Regenerative Medicine