Sateliţii Galileo nu au ajuns pe orbita prevăzută: „S-a petrecut ceva rău”, anunţă specialiştii

„Observaţiile complementare efectuate după desprinderea sateliţilor misiunii Soyuz VS09 destinată lansării Galileo FOC M1 arată o distanţă între orbita atinsă şi cea prevăzută”, se arată într-un comunicat al companiei Arianespace.

„Au fost demarate investigaţii”, precizează compania aerospaţială.

„Sateliţii au fost plasaţi pe o orbită aflată la o altitudine mai mică decât cea prevăzută. Echipele noastre sunt pe care să analizeze impactul pe care această situaţie o va avea asupra funcţionării sistemului de sateliţi”, continuă Arianespace, refuzând să precizeze, deocamdată, dacă există posibilitatea corectării traiectoriei sateliţilor.

Coordonatorul interministerial al Franţei pentru programul Galileo, Jean-Yves Le Gall, a declarat pentru AFP că sarcina de plasare a sateliţilor pe orbita corectă va fi una „complicată”. „Va fi o sarcină complicată. Încercăm să vedem dacă putem remedia situaţia în următoarele ore. Echipele încearcă să identifice soluţii pentru replasarea sateliţilor pe traiectoria corectă„, a afirmat Jean-Yves Le Gall, fost preşedinte al Arianespace.

Întrebat dacă există suficient carburant la bordul sateliţilor, Le Gall a răspuns: „Aceasta este întrebarea corectă; şi noi aveam aceeaşi întrebare”.

„Sateliţii trebuiau să ajungă pe o orbită circulară, la altitudinea de 23.000 de kilometri, dar orbita actuală nu este circulară, este eliptică şi este la circa 17.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că misiunea nu a fost îndeplinită„, a adăugat Le Gall, precizând că va fi constituită o comisie de anchetă.

„Ştim doar că la trei ore după lansare s-a petrecut ceva rău. În ultimii 12 ani, am avut numai succese; acest eşec ne aminteşte că meseria noastră ţine în principal de tehnică, nu de strategie”, a explicat Jean-Yves Le Gall.

Racheta Soyuz a fost lansată vineri, de la Centrul spaţial din Guyana Franceză, având la bord doi sateliţi din sistemul de navigaţie european Galileo, concurentul GPS-ului american. Renumitul lansator rusesc a transportat o încărcătură de 1,6 tone şi trebuia să plaseze sateliţii pe o orbită circulară, la altitudinea de 23.522 de kilometri, la finalul unei misiuni de 3 ore şi 48 de minute, a precizat vineri compania Arianespace.

Prevăzută iniţial pentru joi, lansarea fusese amânată din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Galileo Sat-5 şi Sat-6 ar urma să se adauge celor patru sateliţi de testare deja lansaţi pe orbită pentru alcătuirea sistemului de navigaţie dorit de Comisia Europeană. Lansaţi în pereche, în octombrie 2011 şi octombrie 2012, din Guyana Franceză, cei patru sateliţi de testare – numărul minim pentru determinarea cu precizie a unei poziţii pe suprafaţa Globului – au demonstrat deja validitatea sistemului, atât din spaţiu, cât şi pentru instalaţiile de la sol. Cei patru sateliţi de testare au fost construiţi de un consorţiu condus de Airbus Defence and Space şi asamblaţi la Roma de Thales Alenia Space. Construirea celor 22 sateliţi suplimentari a fost încredinţată grupului german OHB System. Alţi doi sateliţi vor fi lansaţi din Guyana Franceză la sfârşitul anului 2014. Constelaţia Galileo va fi implementată apoi progresiv, cu şase-opt sateliţi ce vor fi lansaţi în fiecare an de către rachete Soyuz şi Ariane 5 de la Kourou, în paralel cu implementarea la sol a elementelor terestre ale reţelei. În final, sistemul Galileo ar trebui să conţină 30 de sateliţi în total şi să rivalizeze ca precizie cu GPS-ul american. Primele servicii iniţiale oferite de reţeaua Galileo ar trebui să fie disponibile la sfârşitul anului 2014, iar sistemul va deveni complet operaţional în 2018. Europenii doresc să dispună de propria lor tehnologie, independentă de sistemul militar american GPS. Cu un cost de peste 5 miliarde de euro, programul Galileo este finanţat 100% de Comisia Europeană şi este implementat de ESA.

Surse: Mediafax, Arianespace