Schimbarea la faţă a omului: o modificare hormonală se află la originea civilizaţiei umane

Scăderea nivelului de testosteron a dus la o modificare a formei craniului – vizibilă la fosilele umane -, iar această schimbare, petrecută în urmă cu 50 de milenii, a coincis cu o mare dezvoltare a culturii. Cele două fenomene ar fi legate între ele, cred oamenii de ştiinţă: reducerea nivelurilor de testosteron – un hormon masculin asociat, printre altele, cu agresivitatea şi competiţia – i-a făcut pe oameni să devină mai cooperanţi, favorizând astfel dezvoltarea uneltelor şi a artei. 

Dovezile fosile arată că trăsăturile omului modern au apărut încă de acum 200.000 de ani, dar abia acum 50.000 de ani s-au dezvoltat semnificativ inovaţiile tehnologice, exprimările artistice şi schimburile culturale rapide, caracteristice speciei umane. Atunci, omul a început să fabrice arme mai complexe – precum suliţele cu vârful întărit în foc -, obiecte din corn şi os, unelte de piatră şi a reuşit să stăpânească focul.

Trăind în comun, oamenii au evoluat spre un fel de a fi mai mai puţin agresiv, mai tolerant, ceea ce a favorizat cooperarea. Capacitatea oamenilor de a colabora unii cu ceilalţi şi de a învăţa unii de la alţii este cheia succesului evolutiv al speciie umane.

Studiul care a dus la aceste concluzii a fost condus de biologul Robert Cieri, de la University of Utah, fiind publicat în jurnalul Current Anthropology

Studiul are la bază măsurători efectuate la peste 1400 de cranii vechi şi moderne. Se observă că, în timp, au survenit o serie de modificări: arcadele sprâncenelor au devenit mai puţin proeminente, craniile mai rotunjite, a scăzut înălţimea părţii superioară a feţei iar aceste modificări sunt legate, după opinia cercetătorilor, de o reducere a nivelului de testosteron, hormon care acţionează asupra scheletului. 

Un alt cercetător care participat la studiu, Brian Hare, de la Duke University, spune că aceste descoperiri se potrivesc şi cu rezulatele unor studii comparative asupra celor mai apropiate rude ale omului: cimpanzeul comun şi bonobo.

Aceste specii se dezvoltă diferit şi răspund diferit la stresul social, spune Hare.  Cimpanzeii sunt mai agresivi, în timp ce bonobo au o fire mult mai blândă. Cimpanzeii masculi prezintă, la pubertate, o creştere puternică a nivelului de testosteron, comparativ cu bonobo. Spre deosebire de cimpanzei, bonobo nu produc cantităţi mari de testosteron când sunt stresaţi, dar secretă mai mult cortizol, un hormon al stresului. 

Ca urmare a acestor diferenţe hormonale, interacţiunile sociale sunt foarte deosebite la cele două specii, iar deosebirile se reflectă şi în aspectul craniului. 

Sursa: Mail Online