„Am fost la un pas să revenim în secolul al 18-lea”, dezvăluie NASA. În 2012, omenirea a flirtat cu dezastrul

Furtuna solară, care s-a produs pe 23 iulie 2012, cea mai puternică din ultimii 150 de ani, a „ratat” cu puţin planeta noastră, potrivit unui comunicat al Agenţiei spaţiale americane, publicat pe site-ul acesteia, miercuri.

„Dacă erupţia solară ar fi avut loc cu o săptămână mai devreme, Terra s-ar fi aflat în primul rând în faţa furtunii”, a precizat Daniel Baker, profesor la Universitatea Colorado.

• Europa trebuie să învețe cum să aibă grijă de ea însăși, avertizează Volodimir Zelenski
• Fondatorul IMDb pleacă de la conducerea companiei după 35 de ani

Satelitul STEREO-A, care supraveghează furtunile solare, a observat într-o manieră foarte exactă desfăşurarea fenomenului, permiţând cercetătorilor să afirme că furtuna din 2012 nu a avut egal în ultimii 150, iar ultima furtună solară de o intensitate similară a avut loc în 1859.

Academia Naţională de Ştiinţe a estimat că impactul unei furtuni de amploarea celei din 1859, dacă ar lovi Terra, ar costa economia mondială 2.000 de miliarde de dolari şi ar cauza pagube de o amploare deosebită.

Furtunile solare pot foarte uşor să perturbe reţelele electrice terestre şi să întrerupă telecomunicaţiile, internetul, transporturile aeriene şi orice alt sistem care se bazează pe electricitate.

Furtunile solare se nasc la suprafaţa Soarelui. Aceste explozii sau ejecţii de masă coronală (EMC) proiectează plasmă ionizată în spaţiu cu viteze foarte mari.

Vânturile solare încărcate cu puternicele radiaţii ce rezultă din aceste ejecţii de masă coronală provoacă furtuni geomagnetice care interacţionează cu câmpul magnetic terestru.

Există un risc de 12% ca o furtună solară puternică să lovească Terra în următorii 10 ani, potrivit fizicianului Pete Riley, care a publicat un articol pe această temă în revista Space Weather la începutul anului.

Surse: Mediafax, NASA, Daily Mail, Washington Post