De ce adulţii învaţă limbi străine mai greu decât copiii?

Oricât de ciudat ar suna, capacităţile cognitive superioare ale adulţilor se pot dovedi un dezavantaj când e vorba despre învăţarea unei limbi. 

Cercetătorii de la McGovern Institute for Brain Research, din cadrul MIT, au recrutat 22 de vorbitori nativi de engleză şi i-au rugat să asculte, timp de  10 minute, propoziţii rostite într-un limbaj inventat. 

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Vocabularul limbii inventate de cercetători conţinea nouă cuvinte de câte 2 silabe şi fiecare cuvânt aparţinea unei categorii (din 3 posibile), cuvintele fiind grupate în funcţie de structura fonetică. În timp ce ascultau, participanţii au fost rugaţi să coloreze nişte desene, astfel încât să nu-şi concentreze întrega atenţie asupra cuvintelor.

Apoi, participanţii au fost testaţi, cerându-li-se să aleagă, dintre două cuvinte sau două propoziţii, pe cel/cea care, după părerea lor, aparţinea limbajului auzit anterior.

Într-o a doua parte a studiului, 66 de vorbitori nativi de engleză au dat acelaşi teste, dar, de data aceasta, cercetătorii au spus unei treimi dintre participanţi să încerce să înveţe vocabularul; unei alte treimi i s-a spus să se străduiască să înveţe diferitele categorii de cuvinte (ca atunci când învăţăm categorii de substantive într-o limbă străină), iar ultimei treimei dintre participanţi i s-a spus să înveţe contextele în care apăreau categoriile respective (ceea ce ar echivala cu învăţarea regulilor gramaticale mai complicate ale unei limbi străine).

Pentru a fi siguri că participanţii acordă toată atenţia înregistrărilor, ei nu au mai fost rugaţi să coloreze desene, ci să apese pe un buton de fiecare dată când credeau că recunosc cuvinte din vocabularul respectiv sau tipare gramaticale.

Ce au constatat cercetătorii? Concentrarea şi strădania de a învăţa i-au ajutat pe adulţi să înveţe vocabularul de bază, dar le-a slăbit capacitatea de a învăţa gramatica. Grupul din al doilea experiment care a fost instruit să facă un efort în direcţia învăţării a învăţat corect cu 20% mai multe cuvinte din vocabular, comparativ cu cei din primul experiment, care coloraseră în vreme ce ascultau limbajul inventat. În schimb,  primul grup (care colorase) a învăţat mai bine gramatica, obţinând scoruri cu 20% mai bune la testul ce verifica însuşirea regulilor complexe ale gramaticii. Rezultatele experimentelor au fost publicate în jurnalul  PLOS ONE.

Şi totuşi, spun cercetătorii, aceste rezultate nu înseamnă că adulţii trebuie să-şi reducă eforturile, să înceteze să se mai străduiască atunci când vor să înveţe o limbă străină. Ar fi prematur să încerce să recomande un mod optim de a învăţa o limbă, spun ei.

Copiii învaţă mai uşor gramatica limbilor străine, deoarece ei au un sistem de învăţare diferit de cel al adulţilor. 

Oamenii au două mecanisme de memorare care influenţează învăţarea: unul este memoria declarativă (care se referă la cunoaşterea unor noţiuni de bază, precum fapte, sau cuvinte din vocabularul unei limbi străine) şi memoria procedurală, ce intră în acţiunea când oamenii învaţă deprinderi şi abilităţi, precum mersul pe bicicletă; în mare măsură, acest tip de învăţare are loc în mod inconştient.

Pentru învăţarea regulilor gramaticale ale unoi limbi străine, oamenii folosesc memoria procedurală, care se dezvoltă mai devreme în cursul vieţii. Sistemul declarativ – care intervine în învăţarea vocabularului – are nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta. Astfel, la copii, într-o anumită etapă a vieţii, este bine dezvoltat sistemul procedural, dar nu şi cel  declarativ; de aceea, ei pot folosi memoria procedurală fără a fi distraşi de procesele memoriei declarative şi, astfel, învaţă mai uşor gramatica limbilor străine.

Sursa: Live Science