Roverul Curiosity a fotografiat solul de pe fundul unui crater care are o vechime de peste 3.7 miliarde de ani.
Compoziţia acestui sol arată că în trecut Planeta Roşie avea o climă mult mai caldă şi mai umedă ca acum, spune geologul Gregory Retallack, de la Universitatea din Oregon.
Datele au fost analizate din fotografiile realizate de Curiosity la Carterul Gale, apărut în urma unui puternic impact acum 3,7 miliarde de ani.
Solul de aici seamănă cu solul de pe Pământ, de exemplu cu cel din Deşertul Atacama din Chile sau din Văile Aride din Antarctica.
Este vorba de paleosol, adică solul fosilizat aflat în roci, domeniu în care Retallack este un expert de renume mondial.
Fotografiile au fost primul indiciu, teoria lui fiind confirmată ulterior şi de analizarea compoziţiei chimice a solului, realizată de instrumentele lui Curiosity.
Solul conţine un mineral numit olivin, dar şi fosfor, atribut specific de obicei activităţii microbiene.
Deşi descoperirea nu este o dovadă că pe Marte a existat în trecut viaţă, este un semn clar că odinioară această planetă avea condiţii de climă care o făceau locuibilă.
Unii cercetători sunt foarte entuziasmaţi de noile date obţinute. Malcolm Walter, de la Australian Centre for Astrobiology, a declarat că sunt şanse reale ca pe Marte să existe sau să fi existat viaţă.
Noile soluri descoperite pe Marte prezintă condiţii mai bune de întreţinere a vieţii decât oricare alt tip de sol descoperit pe această planetă.
Vârsta lor, estimată la 3,7 miliarde de ani, le plasează într-o perioadă de tranziţie a planetei roşii, care a făcut legătura de la „o planetă Marte cu un ciclu incipient al apei la planeta Marte acidă şi aridă din zilele noastre”, a spus acelaşi geolog.
Cercetătorii sunt de părere că viaţa pe Terra a apărut şi a început să se diversifice în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, însă anumiţi oameni de ştiinţă consideră că dovezile care ar fi putut să ateste faptul că viaţa a început pe Terra mai devreme au fost distruse de mişcările plăcilor tectonice terestre, un fenomen geologic care nu se produce pe Marte.
Malcolm Walter, cercetător la Centrul australian pentru Astrobiologie, care nu a colaborat la acest studiu, a afirmat că descoperirea acestor soluri fosilizate în craterul marţian Gale creşte considerabil posibilitatea referitoare la existenţa microbilor pe planeta Marte.
Totodată, Steven Benner, cercetător la Westheimer Institute of Science and Tehnology din statul american Florida, a declarat: „este mult mai probabil ca viaţa să fi apărut mai întâi în soluri ale unor planete precum Marte decât pe planete acoperite cu apă precum Terra”.
Sursa: Science Daily