Pharao va permite testarea, „cu un grad de precizie ce nu a fost niciodată atins”, fundamentelor teoriei relativităţii generale formulată de Einstein, a precizat Cnes.
Integrat în ansamblul european Aces (Atomic Clock Ensemble in Space), Pharao va folosi tehnici de răcire cu raze laser a atomilor de cesiu. În experimentul Aces, Pharao va fi comparat, graţie unor legături cu microunde sau optice, cu alte ceasuri atomice repartizate în diferite puncte de pe Glob şi care funcţionează cu alte tipuri de atomi.
„Aces va efectua diverse teste pentru a analiza în cele mai mici detalii teoria relativităţii generale”, a subliniat Cnes, precizând faptul că măsurarea „efectului Einstein” va beneficia de „o ameliorare de aproape 100 de ori”.
În viziunea spaţiu-timp propusă de Einstein la începutul secolului al XX-lea, trecerea timpului devine dependentă de gravitaţie şi deci de altitudine: timpul se scurge mai repede în vârful Turnului Eiffel decât la baza acestuia.
„Efectul Einstein” este foarte sensibil în spaţiu. El este luat în calcul mai ales de către sisteme de navigare prin satelit GPS şi Galileo, care se bazează pe conversia timpului în distanţă.
ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.
ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.