Unde vor să studieze absolvenţii de 10 din România?

Cei 16 elevi de nota 10 din Bucureşti (13 care au obţinut acest rezultat la evaluarea naţională şi trei, la bacalureat) s-au adunat, marţi dimineaţă, în sala de consiliu a Ministerului Educaţiei Naţionale pentru a-şi primit diplomele şi premiile în bani oferite (2.000 de lei în cazul celor care au promovat evaluarea naţională şi 3.000 de lei pentru 10 la bac). Cei mai mulţi erau însoţiţi de părinţi care au avut sarcina să imortalizele momentul în care le-au fost înmânate premiile.

Dacă absolvenţii clasei a XVIII-a visau deja la viaţa de licean de la „Sf. Sava”, „Gheorghe Lazăr”, sau „Mihai Viteazul”, doi din cei trei absolvenţi de 10 ai bacalaureatului îşi adună banii şi resursele pentru a învăţa la Universitatea Cambridge. Cel de-al treilea a optat pentru Politehnică, spre bucuria ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, recor suspendat al acestei universităţi, care şi-a arătat disponibilitatea de a-l ajuta pe viitorul inginer.

Alexandru Adrian Achiriţoaei a absolvit cu 10 Liceului Teoretic „Al Ioan Cuza din Bucureşti”. De fapt, Alexandru nu a avut niciodată, în cei 12 ani de şcoală, o notă mai mică de 10.

„Simt că mi-am împlinit scopul pe care mi l-am propus şi efortul pe care l-am depus a dat roade. Nu am fost atras niciodată să am nota 9 sau să chiulesc pentru că mi-am organizat foarte bine timpul încât să mă şi distrez şi să învăţ. Am ca hobiuri sporturile. Am practicat dans de performanţă timp de opt ani, am practicat tenis de performanţă timp de doi ani , înot de performanţă timp de doi ani şi ies în oraş la un biliard sau la un pinpong. Nu mi-a fost frică că aş putea să iau un 9 pentru că ar fi reflectat cunoştinţele mele din acel moment şi ar fi însemnat că trebuie să mă pregătesc mai mult. Am participat la olimpiadele de matematică, am ajuns la faza pe municipiu, dar nu am trecut la faza pe ţară. Nu am privit acest rezultat ca pe o înfrângere, ci ca pe altceva decât ceea ce era la şcoală şi pentru care trebuia să depun un efort mult mai mare. Trebuia să mă focusez pe o singură materie şi pe celelalte să le neglijez”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Alexandru Adrian Achiriţoaei.

Pentru el, admiterea în liceu a copiilor cu medii sub 5 este un risc pentru şcoala româneacă.

„Nu este un aspect pozitiv faptul că intrăm în clasa a IX-a , după clasele I – VIII care sunt considerate a fi uşoare, cu medii sub 5. Înseamnă fie că elevii nu au depus efort destul, ori copii nu au fost învăţaţi ceea ce a trebuit. Eu aş recomanda admitere la liceu şi aceea să conteze pentru că acesta reflectă cunoştinţele copiilor din acel moment. Media anilor de şcoală reflectă că au învăţat la o anumită materie, că au reuşit să treacă, dar ca să fii pregătit să intri la liceu înseamnă să ai un anumit bagaj de cunoştinţe. Sigur, nici să fie lăsaţi în stradă, dar nici să permiţi să ajungă la un nivel la care sigur nu se vor descurca”, a mai spus absolventul.

Alexandru a optat să înveţe în România, la Universitatea Politehnică din Bucureşti. El s-a bucurat de premiul de 3.000 de lei, chiar dacă nu prea s-a gândit ce va face cu banii. Poate îşi va cumpăra ceva electronice, după cum a mărturisit.

Un alt tânăr premiat a fost Vladimir Popa Nimigean, care a absolvit Liceul Internaţional de Informatică, iar din toamnă va fi student la medicină la Cambridge.

„Mă gândesc să învăţ în Anglia de mulţi ani. Am fost în nişte tabere, am învăţat despre sistemul medical şi m-a atras sistemul lor specific. Pasiunea pentru medicină am descoperit-o, ca să zic aşa, pentru că am avut mereu o afinitate pentru ştiinţe, biologia, chimia şi fizica. Am avut şi nişte probleme de sănătate în familie, tatăl meu a făcut cancer, în fine acum este OK. A fost un cumul de evenimente care m-au convins că trebuie să mă îndrept spre medicină, apoi mi-au venit şi confirmări că mă aflu pe drumul cel bun”, a povestit Vladimir.

Absolventul a povestit despre cum a cunoscut Marea Britanie, la început prin taberele de engleză, care erau mai mult de distracţie, din clasa a III-a, iar apoi prin cele academice, care l-au apropiat şi de medicină.

„La început am fost în tabere cu profil general, eram mic, erau tabere de engleză, adică de distracţie. Apoi, am ales tabere academice pe profil medical şi am fost acolo de două ori. Acolo am avut discuţii cu studenţi, cu profesori de la Oxford şi de la Cambridge. M-am simţit foarte bine. Era o atmosferă bună în care eu m-am simţit foarte productiv”, a spus Vladimir.

Tot timpul a simţit că diferenţa dintre şcoala românească şi cea engleză este foarte mare, în ţară fiind menţinută „toceala”, în timp ce în Anglia este promovată „înţelegerea”

„Diferenţa dintre şcolile din România şi Anglia? Aproape totul este diferit. Ei pun mai mult accent pe aptitudini şi pe capacitatea candidatului. De exemplu, înainte, la admiterea în facultate, ei pun accentul pe capacităţile înnăscute ale candidatului, modul în care rezolvă problemele, modul în care gândeşte şi bineînţeles, pe partea ştiinţifică. Dar nu toceală, ci folosirea cunoştinţelor de bază în situaţii diferite sau dificile. Este foarte diferită pentru că oferă o cu totul şi cu totul altă perspectivă. De exemplu, la noi, şi mă refer la domeniul medical, se pune foarte mult accentul pe toceală sistematică şi speranţa profesorilor şi a elevilor este că o să înţeleagă după ce învaţă. Eu am învăţat trei pagini să vedem dacă le şi înţeleg. Acolo, este un pic diferit. Mai întâi înţelegi, apoi peste acest schelet adaugi ceva toceală”, a adăugat absolventul.

Pregătirea pentru a merge la universitate în Marea Britanie a început în clasa a XI-a, când Vladimir a fost obligat să echivaleze o parte din studii.

„Am dat şase examene, varianta lor de bacalaureat, la proba de biologie. Apoi, au mai fost două examene, la sfârşitul clasei a XI-a, de aptitudini, unul doar pentru Oxford şi Cambridge şi altul pentru celelalte facultăţi. În decembrie, a urmat interviul. Apoi, după ce au compilat toate informaţiile, am primit o ofertă: eşti accepat dacă iei la bacalaureat media 9,50 şi 9,80 la matematică şi chimie”, a adăugat Vladimir.

Tânărul mai spune că, tot liceul, a încercat să înveţe logic şi atât cât a fost nevoie.

„Am încercat să învăţ când a fost nevoie. Nu am făcut un efort special ca să am numai 10. Nu am renunţat la ceva anume. Am fost la olimpiada de astronomie, pentru că astronomia este şi o pasiune. Mergeam nopţile pe câmp şi urmăream stelele. O altă pasiune, tobele. Eu cânt la tobe. Apoi am făcut mai multe sporturi. Încerc să combin mai multe arii de interes”, a spus absolventul.

Întrebat unde se vede după absolvirea facultăţii, Vladimir a spus că vrea să fie medic în Anglia, preferabil chirug.

„Este o zonă la care toată lumea aspiră, pentru că este cea prin care poţi să ajuţi tot mai multă lume. Facultatea durează şase ani, apoi intri într-un program de doi ani, ‘foundation year’, în care teoretic eşti medic şi asistent, la faci pe toate şi vezi tot. Apoi urmează ‘core medical training’ (pregătire medicală de bază), de exemplu la chirugie se face pentru toate specilităţile, apoi încă trei ani de specializare ‘avanced medical training’ . Ca să pot opera, am nevoie de 15 ani de pregătire”, a explicat Vladimir.

Taxa la Cambrige este de 9.000 de lire pe an şi, pentru asta, Vladimir a făcut deja un împrumut la statul britanic. Separat, plăteşte cazarea şi masa. Universitatea i-a dat o bursă care acoperă doar o parte din cheltuieli, de 2.800 de lire pe an, pentru că nu există bursă care să acopere tot. Banii pe care i-a primit în România ca premiu pentru perfomanţa de a fi absolvent de zece, adică cei 3.000 de lei, îi pune în puşculită, tot pentru plecarea în Anglia.

Întrebat cum priveşte admiterea în clasa a IX-a a elevilor cu medii sub 5, a răspuns că „este o problemă finuţă”.

„În gimnaziu nu este o competiţie aşa ca în liceu. Oricine ar putea lua 5. Problema nu este dacă să fie acceptaţi toţi cu medii sub 5, ci să fie aduşi toţi a nivel de 5. Nu să coboare nivelul examenelor, ci să crească nivelul copiilor. Cred că este responsabilitatea părinţilor fiecărui copil pentru că ei sunt prea mici în perioada aceea şi ei trebuie motivaţi. Un elev care în gimnaziu ia sub 5 clar are o problemă. Nu ştiu ce fel, dar este un cadru familial care nu este fiabil, nu ştiu…”, a adăugat tânărul.

Şi Alexandra-Claudia-Elena Popescu, absolventă a Colegiului Naţional de Infromatică „Tudor Vianu”, va pleca la Cambridge ca să studieze economia, pentru că apreciază că ea şi ceilalţi absolvenţi de 10 „sunt prea buni ca să rămână aici”.

Pentru mai mulţi absolvenţi de gimnaziu, Colegiul „Sf. Sava” este locul unde îşi vor peterece următorii patru ani.

„Urmez Colegiul ‘Sf Sava’, mate-info bilingv şi apoi voi merge pe arhitectură. Nu am învăţat aşa mult, am accelerat în ultimele luni. Până acum am învăţat constant, nu am simţit că este aşa o varză cum zic unii. Cu banii pe care îi voi primi nu ştiu ce voi face, îmi iau ceva, nu m-am gândit. Nu am planuri de vacanţă, am fost ocupată cu examenul şi nu m-am gândit. Aş vrea să plec la Barcelorna sau în Elveţia. Am mai fost plecată în Turcia şi Grecia. Toţi suntem fericiţi, părinţii, familia toată, eu”, a spus Carmen Theodora Noreţu.

Sursa: Mediafax