„E ca şi cum te-ai afla într-o încăpere mare, foarte intens luminată, dar uitându-te în jur ai vedea doar câteva becuri de 40 de waţi”, spune Juna Kollmeier, de la Carnegie Institution for Science, autor principal al unui studiu publicat recent în The Astrophysical Journal Letters. „ De unde vine toată lumina aceasta? Ea lipseşte din observaţiile noastre.”
Cercetătorii au analizat fasciculele de hidrogen care leagă între ele vastele spaţii vide dintre galaxii. Când atomii de hidrogen sunt bombardaţi cu radiaţii ultraviolete cu energie înaltă, ei ei se transfirmă în particule încărcate electric – ioni de hidrogen. Astronomii au fost surprinşi să descopere mult mai mulţi ioni de hidrogen decât ar corespunde nivelului cunoscut de lumină ultraviolteă dn Univers. Diferenţa este uriaşă – 400%.
Ciudat este şi faptul că această discrepanţă apare doar în regiunile apropiate (de noi) ale cosmosului, relativ bine studiate. În galaxiile mai îndepărtate, în care observaţiile arată ce s-a întâmplat când Universul era tânăr, lucrurile par să se potrivească.
Fotonii ionizanţi, tipul de lumină ultravioletă cu energie înaltă necesară pentur a transforma atomii de hidrogen în ioni, provin în principal de la quasari – nuclee galactice active îndepărtate care emit cantităţi enorme de energie electromagnetică.
Dar numărul quasarilor cunoscuţi este mult mai mic decât cel care ar fi necesar pentru a genera cantitatea de ioni de hidrogen măsurată de cercetători. 80% dintre fotonii ionizanţi necesari lipsesc din calculele astronomilor şi totuşi ei există, de vreme ce produc ionizarea hidrogenului până la acest nivel. De unde vin ei?
Cea mai fascinantă posibilitate este ca ei să provină de la o altă sursă, încă necunoscută – poate chiar misterioasa materie neagră.
La drept vorbind, astromomii încă nu ştiu ce să creadă, dar „cel puţin un lucru pe care credeam că îl ştim despre Universul actual nu este adevărat”, spune unul dintre autoruii studiului, David Weinberg, de la Ohio State University.
Sursa: Mail Online