Câţi oameni vor mai fi în România în 2060? Institutul Naţional de Statistică lansează un anunţ îngrijorător
INS a transmis câteva date referitoare la populaţia României, arătând că, în perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaţei României va continua să scadă cu aproximativ 7 milioane locuitori (varianta mediană) în comparaţie cu populaţia rezidentă înregistrată în 2013.
„În nici o variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori„, precizează INS.
Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2014 , populaţia rezidentă a României a fost de 19.942.600 locuitori, populaţia feminină fiind majoritară, adică 10.204.200 persoane care reprezintă 51,2 la sută din totalul populaţiei rezidente.
„Comparativ cu 1 ianuarie 2013, la 1 ianuarie 2014 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,7 la sută la 15,5 la sută (-49.500 persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,3 la sută la 16,5 la sută (+39.200 persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 68 la sută din total, în scădere cu 67.100 persoane faţă de începutul anului 2013. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-34 ani, 40-44 ani şi 50-59 ani”, se mai arată în comunicat.
Sursa citată precizează că în mediul urban locuiesc peste jumătate dintre locuitorii ţări, respectiv 1.0747.400 persoane (53,9 la sută).
În 20 octombrie 2011, din cele 320 municipii şi oraşe, doar 20 de oraşe aveau populaţie rezidentă peste 100.000 de locuitori. Municipiul Bucureşti deţinea 17,3 la sută din populaţia urbană şi 9,4 la sută din populaţia ţării.
Primele 10 mari oraşe (municipii) din punct de vedere al numărului populaţiei rezidente, sunt: Bucureşti (1.883.400 locuitori), Cluj (324.600), Timişoara (319.300), Iaşi (290.400), Constanţa (283.900), Craiova (269.500), Braşov (253.200), Galaţi (249.400), Ploieşti (209.900) şi Oradea 196.400).
În mediul rural, în cele 2.861 de comune, conform rezultatelor Recensământului Locuinţelor şi Populaţiei din octombrie 2011, locuiau 9.195.300 persoane, reprezenţând 46,1 la sută din populaţia ţării, mărimea medie a unei comune fiind de 3.214 locuitori.
În octombrie 2013, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,4 la sută în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere doar de 9,1 la sută în populaţia rezidentă a ţării.
De asemenea, regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 90,2 la sută din populaţia totală a regiunii.
În ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, în anul 2013, aceasta a fost de 74,74 ani, în cazul femeilor fiind de 78,28 ani, cu peste şapte ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,24 ani).
Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 ianuarie 2014, populaţia lumii a fost de 7,2 miliarde locuitori, iar pentru anul 2060 se prognozează că va fi de aproape 10 miliarde locuitori, estimându-se că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1 la sută.
În prezent, la nivelul planetei se estimează că la fiecare secundă se înregistrează 4,3 naşteri şi 1,8 decese. Ţările cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2013, au fost India, China, Nigeria, Pakistan şi Etiopia.
Din 1987, la 11 iulie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Populaţiei, această zi fiind aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.
„Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale a populaţiei de pe glob. Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în «Bătrâna Europă». Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România”, se mai spune în comunicatul INS.