Studiul a fost realizat pe un eşantion de 500.000 de fete şi femei cu vârstele cuprinse între 10 şi 44 de ani, care au fost vaccinate împotriva virusului papiloma uman (HPV), între 2006 şi 2013 în Danemarca.
Cercetătorii danezi, care au folosit statistici naţionale, au constatat că acele paciente nu au dezvoltat flebită până la 42 de zile după injectarea vaccinului, perioadă considerată drept cea mai riscantă de medici.
Din eşantionul de 500.000 de paciente au existat totuşi 4.375 de cazuri de cheaguri sangvine apărute în această perioadă de 42 de zile în rândul bolnavelor care au fost vaccinate.
Atunci când cercetătorii şi-au multiplicat criteriile de analizare a rezultatelor, ţinând cont de faptul că în rândul pacientelor existau unele care foloseau pilula contraceptivă, un medicament care creşte riscul de cheaguri sangvine, ei nu au mai găsit nicio corelaţie între trombozele venoase (flebită) şi acest vaccin.
Studiul reaminteşte că două analize precedente au evocat o legătură între vaccinul cvadrivalent Gardasil, fabricat de grupul Merck, şi un risc mai mare de cheaguri sangvine.
În 2009, Centrul federal de control şi prevenire a bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC) a anunţat că anumite paciente au constatat o creştere a numărului de spitalizări din cauza cheagurilor sangvine, după administrarea vaccinului.
Totuşi, într-o notă ulterioară, CDC a afirmat că 90% dintre acele femei „prezentau un factor de risc cunoscut deja de formare de cheaguri sangvine, precum pilula contraceptivă”.
Autorităţile sanitare americane recomandă ca băieţii şi fetele să fie vaccinaţi contra HPV înainte de începerea vieţii sexuale.
Acest vaccin vizează împiedicarea transmiterii HPV, care este una dintre cele mai contagioase boli cu transmitere sexuală. Anumite tipuri de HPV pot să provoace cancere de col uterin, cerebral, al gâtului şi anal.