Cum poţi prezice apariţia maladiei Alzheimer printr-un simplu test de sânge? O descoperire extraordinară
Un astfel de test ar putea fi folosit iniţial pentru selectarea pacienţilor pentru teste clinice cu tratamente experimentale ce vor fi create cu scopul de a opri progresia maladiei Alzheimer. Ele ar putea deveni într-o bună zi o procedură standard în clinicile medicale.
„Maladia Alzheimer începe să afecteze creierul cu mulţi ani înainte ca pacienţii să fie diagnosticaţi şi multe dintre medicamentele noastre nu dau rezultate, pentru că, atunci când pacienţii primesc aceste doze, creierul a fost deja afectat prea sever„, a declarat profesorul Simon Lovestone, coordonatorul acestui studiu realizat de King’s College London.
„Un simplu test sangvin ar putea să ne ajute să identificăm pacienţii într-un stadiu incipient al bolii, pentru a lua parte la noi studii clinice, care vor duce la dezvoltarea unor tratamente”, a adăugat el.
Alzheimer este cel mai frecvent tip de demenţă, o maladie ce afectează creierul, care, în 2010, a generat costuri medicale estimate la 604 miliarde de dolari pe plan mondial. Această maladie fatală afectează 44 milioane de persoane în lume, iar acest număr se va tripla până în anul 2050, afirmă asociaţia Alzheimer’s Disease International.
Mai multe grupuri farmaceutice internaţionale, precum Roche, Eli Lilly, Merck & Co. şi Johnson & Johnson, au adoptat abordări ştiinţifice distincte încercând să identifice cauza principală de declanşare a maladiei Alzheimer şi să obţină un medicament care să oprească evoluţia bolii.
Cu toate acestea, în ultimii 15 ani, peste 100 de medicamente experimentale contra Alzheimer nu au generat rezultatele scontate. Experţii în domeniu consideră că aceste rezultate negative au la bază faptul că testele clinice au fost realizate prea târziu, pe pacienţi a căror boală era deja prea avansată.
Un test predictiv aplicabil pe oameni, înainte ca aceştia să prezinte simptomele bolii, îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să selecteze persoanele potrivite pentru acele experimente de testare a noilor medicamente.
Câteva studii anterioare au arătat că tomografiile cerebrale cu emisie de pozitroni (PET scan) şi testarea fluidului lombar pot fi utilizate pentru a prezice declanşarea demenţei la persoane cu o afecţiune mai puţin severă, cunoscută sub denumirea „tulburarea cognitivă uşoară” (MCI), însă aceste teste sunt scumpe şi invazive, iar oamenii de ştiinţă încearcă să dezvolte un test sangvin care să fie mai ieftin şi mai uşor de utilizat.
MCI include o serie de probleme care afectează memoria zilnică, limbajul şi atenţia. MCI poate fi un semnal timpuriu pentru demenţă sau un simptom pentru stres şi anxietate.
Aproximativ 10% dintre oamenii diagnosticaţi cu MCI dezvoltă demenţă într-un an de la diagnosticare. În afara evaluărilor regulate realizate cu scopul de a măsura declinul memoriei, în prezent nu există nicio metodă exactă care să identifice cu acurateţe persoanele care vor suferi de demenţă.
Pentru acest studiu, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia, medicii britanici au folosit eşantioane sangvine recoltate de la 1.148 de pacienţi – 476 cu Alzheimer, 220 cu MCI şi 452 vârstnici fără demenţă. Probele sangvine au fost testate pentru 26 de proteine, asociate anterior cu maladia Alzheimer.
Cercetătorii au descoperit că 16 dintre cele 26 de proteine sunt puternic asociate cu micşorarea creierului atât la pacienţii cu MCI, cât şi la cei cu Alzheimer. Apoi, ei au realizat o a doua serie de teste, pentru a vedea care dintre acele proteine pot să prezică şi să identifice pacienţii cu MCI care vor dezvolta Alzheimer.
În această a doua serie de teste, ei au descoperit o combinaţie de 10 proteine care sunt capabile să depisteze cu un grad de acurateţe de 87% persoanele deja diagnosticate cu MCI care vor dezvolta Alzheimer în termen de un an.
Experţii în domeniu au salutat rezultatele încurajatoare ale acestui studiu, însă consideră că ele trebuie să fie confirmate de un studiu mai vast, înainte ca un test sangvin care să prezică riscul de Alzheimer să fie comercializat pe scară largă în clinicile medicale.