Trecând la o alimentaţie sănătoasă şi făcând exerciţii fizice, adulţii pot controla şi poate chiar „inversa” evoluţia bolii coronariene, arată un studiu condus de prof. Bonnie Spring, de la Northwestern University Feinberg School of Medicine, Chicago.
În schimb, adoptarea unui nou obicei dăunător pe măsura înaintării în vârstă are un efect nociv, sporind semnificativ riscul bolilor cardiovasculare.
Cercetătorii au studiat 5.000 dintre participanţii la studiul CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults), care a analizat obiceiurile legate de stilul de viaţă, precum şi gradul de calcificare a arterelor şi îngroşarea pereţilor arteriali la vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani şi apoi din nou, după 20 de ani.
Factorii „sănătoşi” legaţi de stilul de viaţă, luaţi în considerare, au fost: absenţa kilogramelor în plus, absenţa obiceiului de a fuma, faptul de a fi activ fizic şi alimentaţia sănătoasă, fără cantităţi mari de alcool.
Ca tineri adulţi, la începutul studiului, mai puţin de 10% dintre participanţii la studiu prezentau toate aceste aspecte „sănătoase” în stilul lor de viaţă.
Pe măsură ce înaintau în vîrstă, unii dintre subiecţi au adoptat mai multe obiceiuri sănătoase; alţii, în schimb, au renunţat la unele deprinderi bune, eventual adoptând unele dăunătoare.
Sporirea ponderii factorilor legaţi de un stil de viaţă sănătos era corelată cu şanse mai mici de detectare a calcificării arterelor coronare şi a îngroşării pereţilor acestora – două semne ce indică un risc cardiovascular crescut.
Descoperirile sunt importante, deoarece contrazic unele dintre miturile vehiculate în lumea medicală:
Nu e prea târziu, la maturitate, pentru a face în stilul de viaţă schimbări ce vor avea efect pozitiv asupra sistemului circulator, afirmă dr. Spring.
În acelaşi timp, obiceiurile sănătoase trebuie menţinute, căci renunţarea la ele are un impact negativ vizibil asupra arterelor coronare.
Care sunt recomandările prof. Spring legate de un stil de viaţă sănătos?
Sursa: Mail Online